Georgescu Dragos
Președintele Nicușor Dan a participat joi, 3 septembrie, pentru prima dată la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii. Prezența șefului statului la CSM a atras atenția, în condițiile în care acesta a venit pentru un punct precis aflat pe ordinea de zi: procurorii desemnați să investigheze posibilele infracțiuni comise de magistrați. În timpul discuțiilor, președintele a cerut informații despre dosarele care îi vizează pe magistrați și despre vechimea acestora.
Nicușor Dan, vizită neanunțată la CSM. De ce s-a dus, de fapt, președintele la întâlnirea cu judecătorii
Nicușor Dan a insistat asupra deficitului de personal din structura responsabilă cu aceste anchete și asupra necesității ca suspiciunile privind eventuale infracțiuni din sistemul judiciar să fie clarificate rapid, dar echilibrat. Șeful statului a vorbit și despre relația dintre parchete și Poliție, precum și despre resursele necesare pentru funcționarea eficientă a sistemului.
Nicușor Dan a participat pentru prima dată la o ședință CSM
Președintele României și-a făcut apariția joi la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, fiind prima sa participare la o reuniune a instituției de la preluarea mandatului.
Intervenția lui Nicușor Dan s-a concentrat asupra primului punct de pe ordinea de zi, legat de activitatea procurorilor care investighează infracțiunile presupus comise de magistrați.
Tema este una sensibilă pentru sistemul judiciar, iar șeful statului a explicat ulterior că tocmai aceasta a fost rațiunea participării sale.
În cadrul ședinței, președintele a solicitat procurorului general Cristina Chiriac informații despre situația dosarelor care îi privesc pe magistrați.
Una dintre întrebările sale a vizat numărul acestor dosare.
O altă întrebare s-a referit la vechimea cauzelor.
Potrivit relatării Antena 3 CNN, procurorul general a precizat că nu dispune în acel moment de statisticile solicitate.
Interesul președintelui pentru aceste informații trebuie privit și prin prisma mesajului transmis ulterior.
Nicușor Dan consideră că existența unor suspiciuni de natură penală în interiorul magistraturii poate avea un efect direct asupra încrederii populației în instituțiile statului.
Din acest motiv, cauzele respective trebuie soluționate într-un ritm care să nu permită perpetuarea suspiciunilor.
În același timp, președintele a insistat asupra echilibrului.
Rapiditatea unei investigații nu trebuie să însemne renunțarea la garanțiile necesare unei anchete corecte.
Este una dintre ideile centrale transmise de șeful statului după participarea la CSM.
Doi noi procurori, propuși pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați
Unul dintre subiectele importante discutate în ședință a fost completarea structurii de procurori care instrumentează cauzele referitoare la magistrați.
Procurorul general Cristina Chiriac a prezentat doi procurori propuși de Parchetul General.
Potrivit acesteia, selecția celor doi a fost făcută după discuții directe și după analizarea activității lor profesionale.
Cristina Chiriac a subliniat că sunt primele propuneri de acest tip făcute de Parchetul General după învestirea sa în funcția de procuror general.
Ea a caracterizat activitatea profesională a celor doi drept „ireproșabilă”.
Problema de fond rămâne însă lipsa procurorilor.
Procurorul general a vorbit despre necesitatea completării schemei de personal pentru ca activitatea să poată deveni mai eficientă.
Nicușor Dan a oferit, după ieșirea de la ședință, și câteva cifre relevante.
Potrivit președintelui, necesarul este de 14 procurori, în timp ce până acum existau numai trei.
Prin cele două noi propuneri, numărul acestora ar urma să crească.
Deficitul rămâne însă considerabil.
Este unul dintre motivele pentru care președintele consideră necesară o discuție mai amplă despre resurse.
Un sistem care trebuie să investigheze cauze sensibile nu poate funcționa eficient dacă schema de personal rămâne mult sub nivelul necesar.
Iar în cazul dosarelor care îi vizează pe magistrați, presiunea este și mai mare.
Orice întârziere poate alimenta neîncrederea publică.
În același timp, orice grabă nejustificată poate ridica întrebări privind corectitudinea procedurilor.
De aici apare formula folosită de Nicușor Dan: „celeritate și echilibru”.
Președintele a cerut informații despre dosarele magistraților
Unul dintre momentele importante ale participării lui Nicușor Dan la CSM a fost cel în care șeful statului a cerut date concrete despre cauzele care îi vizează pe magistrați.
Președintele a vrut să afle inclusiv cât de vechi sunt aceste dosare.
Întrebarea este relevantă pentru că durata anchetelor poate influența percepția publică asupra modului în care funcționează sistemul.
Un dosar care rămâne ani întregi fără o soluție poate genera suspiciuni indiferent de motivul real al întârzierii.
În același timp, simpla existență a unei anchete nu înseamnă că persoana vizată este vinovată.
Tocmai din acest motiv, soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil devine importantă atât pentru interesul public, cât și pentru magistrații investigați.
Dacă există probe privind comiterea unei infracțiuni, acestea trebuie analizate și trebuie luate măsurile prevăzute de lege.
Dacă suspiciunile nu se confirmă, situația trebuie de asemenea clarificată.
Prelungirea incertitudinii nu este benefică pentru niciuna dintre părți.
Nicușor Dan a legat direct problema de încrederea românilor în stat.
După ieșirea de la CSM, președintele a explicat că suspiciunea existenței unor infracțiuni chiar în rândul magistraților afectează încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Din perspectiva șefului statului, problema trebuie tranșată inclusiv din punct de vedere administrativ.
Nu este suficient ca mecanismul să existe formal.
El trebuie să aibă oamenii și resursele necesare pentru a funcționa.
Nicușor Dan vrea o relație mai eficientă între parchete și Poliție
Discuțiile de la CSM au depășit problema strictă a numărului de procurori.
Nicușor Dan a vorbit și despre relația dintre parchete și Poliție.
Cele două structuri trebuie să coopereze eficient în activitatea de investigare, iar șeful statului consideră că există spațiu pentru îmbunătățirea acestei colaborări.
Președintele s-a declarat un susținător al eficientizării relației dintre parchete și Poliție.
El a vorbit și despre necesitatea unei discuții deschise privind resursele disponibile.
Potrivit lui Nicușor Dan, este nevoie ca problemele să fie discutate „cu cărțile pe masă”.
Ideea exprimată este că dificultățile administrative sau instituționale trebuie identificate concret înainte de a putea fi rezolvate.
Deficitul de procurori este doar una dintre probleme.
La aceasta se pot adăuga resursele logistice, volumul de activitate și relația dintre instituțiile implicate în anchete.
Nicușor Dan a indicat că un moment potrivit pentru o asemenea discuție ar fi după instalarea noului guvern, indiferent de formula politică pe care acesta o va avea.
Afirmația arată că șeful statului vede problema și din perspectiva resurselor care depind de decizii administrative și guvernamentale.
CSM poate identifica anumite nevoi.
Parchetul General poate semnala deficitul de personal.
Dar unele soluții presupun colaborarea mai multor instituții.
Problema apare și în raportul Comisiei Europene privind statul de drept
Nicușor Dan a explicat că funcționarea mecanismului de investigare a infracțiunilor presupus comise de magistrați nu este doar o temă internă.
Subiectul este relevant și în contextul evaluărilor europene.
Președintele a amintit că problema face parte și din raportul Comisiei Europene privind statul de drept.
Pentru România, asemenea evaluări sunt importante deoarece privesc funcționarea instituțiilor, independența justiției și capacitatea mecanismelor judiciare de a răspunde problemelor existente în sistem.
Din acest motiv, completarea schemei de procurori capătă o miză mai largă.
Nu este vorba numai despre ocuparea unor posturi vacante.
Este vorba despre capacitatea instituțională de a investiga eficient cauze care, prin natura lor, sunt extrem de sensibile.
Atunci când persoanele cercetate sunt chiar magistrați, standardele de independență, profesionalism și imparțialitate trebuie să fie foarte ridicate.
Pe de o parte, procurorii trebuie să poată ancheta orice posibilă infracțiune fără presiuni.
Pe de altă parte, mecanismul nu trebuie transformat într-un instrument prin care magistrații să poată fi intimidați.
Acesta este unul dintre motivele pentru care echilibrul invocat de președinte este esențial.
Dosarele trebuie rezolvate rapid, însă procedurile trebuie respectate riguros.
Nicușor Dan și-a explicat prezența la CSM
După participarea la ședință, președintele a oferit explicații jurnaliștilor.
Nicușor Dan a precizat că a venit special pentru primul punct aflat pe ordinea de zi.
Acesta se referea la procurorii propuși de Parchetul General pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.
Șeful statului a insistat din nou asupra deficitului de personal.
Dintr-o schemă de 14 procurori, numai trei posturi erau ocupate, potrivit explicațiilor sale. Alte două propuneri au fost prezentate în cadrul ședinței de joi.
Chiar și după aceste numiri, rămâne o diferență importantă între necesar și numărul efectiv de procurori.
Președintele consideră că această situație trebuie rezolvată.
Argumentul său principal ține de încrederea populației în justiție și, implicit, în stat.
Suspiciunile care îi vizează chiar pe cei chemați să aplice legea au un impact diferit asupra opiniei publice.
De aceea, Nicușor Dan susține că respectivele cauze nu trebuie lăsate într-o zonă de incertitudine.
Mesajul său vine la numai două zile după o altă intervenție publică pe tema justiției.
La întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu noii magistrați definitivi, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, președintele le-a vorbit acestora despre responsabilitatea pe care o au și i-a avertizat în legătură cu trei „tentații”: aroganța, suficiența și tendința de a da dreptate statului. Tot atunci, Nicușor Dan le-a cerut tinerilor magistrați să aibă curajul propriei opinii.
Cele două momente conturează interesul manifestat de președinte pentru funcționarea sistemului judiciar.
La întâlnirea cu tinerii magistrați, accentul a fost pus pe conduita profesională și relația magistratului cu cetățeanul.
La CSM, discuția s-a concentrat asupra capacității administrative de a investiga suspiciunile privind eventuale infracțiuni din interiorul magistraturii.
Încrederea în justiție, miza invocată de președinte
Dincolo de discuțiile despre posturi, scheme de personal și colaborarea instituțională, mesajul lui Nicușor Dan se concentrează asupra unei probleme mai largi: încrederea cetățenilor.
Pentru oamenii obișnuiți, sistemul judiciar reprezintă una dintre principalele forme prin care statul își exercită autoritatea.
Când un cetățean ajunge în fața unei instanțe sau interacționează cu un parchet, experiența sa influențează direct modul în care privește instituțiile.
Din această perspectivă, suspiciunile privind posibile infracțiuni comise de magistrați au un impact major.
Ele trebuie verificate.
Dacă sunt confirmate, trebuie aplicate procedurile legale.
Dacă sunt infirmate, acest lucru trebuie stabilit într-un termen rezonabil.
Menținerea unor dosare într-o stare de incertitudine pentru perioade foarte lungi poate afecta atât persoanele vizate, cât și credibilitatea instituțiilor.
Tocmai de aceea Nicușor Dan a cerut informații inclusiv despre vechimea dosarelor.
Vizita de joi marchează prima participare a lui Nicușor Dan la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de președinte.
Șeful statului nu a rămas pentru întreaga reuniune, precizând că prezența sa a fost legată de primul punct de pe ordinea de zi.
Prin intervenția sa, președintele a pus însă pe masă mai multe teme: deficitul de procurori, durata dosarelor, resursele disponibile, colaborarea cu Poliția și efectul pe care suspiciunile privind magistrații îl au asupra încrederii publice.
Mesajul transmis este că structura responsabilă de aceste investigații trebuie să devină funcțională la capacitatea necesară.
În același timp, Nicușor Dan cere ca anchetele să se desfășoare rapid, fără ca viteza să afecteze echilibrul și corectitudinea procedurilor.
Pentru șeful statului, cele două principii trebuie să funcționeze împreună: suspiciunile trebuie clarificate fără întârzieri nejustificate, dar fiecare caz trebuie tratat cu respectarea strictă a regulilor sistemului judiciar.
