Ana Sasu
Joi, 22 octombrie 2026, este o zi importantă pentru sistemul public de pensii din România. Curtea Constituțională a României urmează să analizeze două cauze care vizează mai multe prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. În discuție sunt articole referitoare la formula de calcul, recalcularea pensiilor, punctele de stabilitate, valoarea punctului de referință și termenul pentru contestarea deciziilor emise de casele de pensii.
Miza este importantă pentru pensionarii care au contestat recalcularea sau care au litigii aflate pe rolul instanțelor. Totuși, analiza CCR nu înseamnă că pensiile tuturor românilor se modifică automat de joi. Curtea poate admite excepțiile, le poate respinge sau poate amâna pronunțarea.
Eventualele consecințe vor putea fi stabilite numai după ce se va cunoaște soluția Curții și, în cazul unei decizii de admitere, conținutul exact al acesteia.
Ce analizează CCR pe 22 octombrie în privința noii legi a pensiilor
În centrul atenției se află Legea nr. 360/2023, actul normativ care a schimbat sistemul public de pensii și care a stat la baza recalculării pensiilor începând cu 1 septembrie 2024.
Printre dispozițiile vizate de excepțiile de neconstituționalitate se regăsesc articolele 83, 84, 85, 88, 127 și 144.
Fiecare dintre acestea reglementează elemente importante pentru stabilirea drepturilor pensionarilor.
Articolul 83 privește formula utilizată pentru determinarea cuantumului pensiei. Articolul 84 reglementează valoarea punctului de referință, în timp ce articolul 85 se referă inclusiv la punctele de stabilitate.
Articolul 88 conține reguli relevante pentru acordarea unor puncte suplimentare în anumite situații, iar articolul 127 reglementează contestarea deciziilor emise de casele teritoriale de pensii.
Un alt articol important este 144, care privește recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației anterioare.
Pentru pensionari, faptul că asemenea prevederi ajung în analiza judecătorilor constituționali este important. Trebuie însă făcută o distincție între contestarea unei norme și declararea acesteia drept neconstituțională.
Simplul fapt că CCR analizează o excepție nu înseamnă că articolul respectiv va fi eliminat sau modificat.
Curtea trebuie mai întâi să stabilească dacă argumentele de neconstituționalitate sunt întemeiate.
Judecătorii pot respinge sesizările, le pot admite în totalitate sau doar în parte. De asemenea, pronunțarea poate fi amânată.
Prin urmare, data de 22 octombrie nu trebuie interpretată drept momentul în care toate pensiile din România vor fi recalculate din nou.
Recalcularea pensiilor și punctele de stabilitate, printre marile mize
Una dintre prevederile importante aflate în discuție este cea referitoare la recalcularea pensiilor stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii legislații.
Procesul amplu de recalculare a produs efecte de la 1 septembrie 2024.
Noua formulă a luat în considerare numărul total de puncte realizat de fiecare beneficiar și valoarea punctului de referință.
Pentru o parte dintre pensionari, recalcularea a determinat o majorare a pensiei. În alte cazuri, calculul potrivit noii formule a produs o valoare mai mică decât pensia încasată anterior.
Legea conține însă un mecanism destinat protejării pensionarilor aflați într-o asemenea situație.
Dacă în urma recalculării rezultă o pensie mai mică decât cuantumul aflat anterior în plată, se menține suma mai avantajoasă, în condițiile stabilite de lege.
Tocmai din acest motiv, existența unei decizii de recalculare în care apare un cuantum calculat mai mic nu trebuie confundată automat cu diminuarea efectivă a banilor încasați.
În aceeași ecuație intră și punctele de stabilitate.
Acestea au reprezentat una dintre noutățile importante ale Legii nr. 360/2023 și urmăresc recompensarea perioadelor contributive mai lungi.
Potrivit mecanismului prevăzut de lege, punctele de stabilitate sunt acordate pentru perioadele contributive care depășesc 25 de ani.
Pentru perioada cuprinsă între 25 și 30 de ani se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an.
Pentru anii realizați peste 30 și până la 35 de ani inclusiv, valoarea este de 0,75 puncte pentru fiecare an.
Pentru perioada contributivă care depășește 35 de ani se acordă câte un punct pentru fiecare an.
În cazul fracțiunilor de an, calculul se realizează proporțional.
Un pensionar cu exact 35 de ani contributivi peste pragurile relevante acumulează, potrivit acestei formule, 6,25 puncte de stabilitate pentru cei zece ani care depășesc pragul de 25 de ani.
Aceste puncte se adaugă celorlalte punctaje luate în calcul la stabilirea pensiei.
Tocmai de aceea, modul în care au fost recunoscute perioadele contributive este foarte important pentru persoanele care consideră că decizia de recalculare nu reflectă întreaga lor vechime.
Nu orice an care apare în istoricul profesional produce însă automat puncte de stabilitate. Contează natura perioadei respective și încadrarea ei potrivit regulilor prevăzute de lege.
Formula de calcul și valoarea punctului de referință
Legea nr. 360/2023 a introdus o formulă în care cuantumul pensiei este legat de numărul total de puncte și de valoarea punctului de referință.
În forma aplicată la intrarea în vigoare a reformei, valoarea punctului de referință a fost stabilită la 81 de lei.
Formula generală este, în esență, numărul total de puncte înmulțit cu valoarea punctului de referință.
Numărul total nu înseamnă însă numai punctele rezultate direct din contribuțiile plătite.
În funcție de situația fiecărui pensionar, pot interveni punctele de stabilitate și alte punctaje recunoscute de legislație.
Din acest motiv, două persoane cu o vechime aparent asemănătoare pot ajunge la pensii diferite.
Nivelul veniturilor pentru care s-au plătit contribuțiile, perioadele contributive, condițiile de muncă și alte elemente din istoricul profesional pot produce diferențe.
Printre persoanele interesate de analiza CCR se află și pensionarii care au desfășurat activități în condiții deosebite sau speciale.
Sunt relevante inclusiv situațiile unor foști salariați care au lucrat în activități încadrate, potrivit legislației aplicabile la momentul respectiv, în grupele I și a II-a de muncă.
Astfel de situații apar în special în domenii în care condițiile de muncă au fost considerate dificile sau cu un grad ridicat de risc.
Mineritul, metalurgia și anumite activități industriale sunt doar câteva dintre domeniile în care asemenea încadrări au existat.
Pentru fiecare beneficiar contează însă documentele din dosarul de pensie și regimul juridic aplicabil perioadelor respective.
Prin urmare, o eventuală hotărâre CCR nu trebuie interpretată înainte de publicarea motivării și fără raportare la situația concretă a pensionarului.
O decizie referitoare la un anumit articol nu înseamnă automat că fiecare persoană care a lucrat în condiții speciale va primi o pensie mai mare.
Termenul de contestare a deciziei de pensie, o altă problemă importantă
O altă componentă sensibilă privește contestarea deciziilor emise de casele teritoriale de pensii.
Legea stabilește un termen de 45 de zile de la comunicare pentru contestarea în instanță a unei decizii.
Termenul este extrem de important pentru pensionarii care consideră că pensia a fost stabilită sau recalculată greșit.
O persoană poate constata, spre exemplu, că o anumită perioadă contributivă nu a fost valorificată.
În alte situații pot exista neclarități privind veniturile, sporurile, condițiile de muncă sau numărul de puncte rezultat.
Pensionarul trebuie să țină cont de procedura și termenele prevăzute de lege.
Faptul că pe 22 octombrie CCR analizează excepții referitoare la noua lege nu suspendă, prin el însuși, termenele legale aplicabile tuturor celorlalte cazuri.
Acest lucru este deosebit de important.
Un pensionar care are în prezent un termen în curs nu ar trebui să presupună că poate aștepta hotărârea Curții fără să țină cont de termenul aplicabil propriei decizii.
În jurul recalculării au existat și probleme legate de documentele necesare pentru dovedirea anumitor venituri.
Pentru unii pensionari, obținerea adeverințelor a fost dificilă, mai ales atunci când fostul angajator nu mai există sau arhivele au fost transferate.
În asemenea situații, procesul de identificare a documentelor poate deveni complicat.
Tocmai de aceea, termenele prevăzute de legislație au reprezentat un subiect sensibil pentru persoanele care încearcă să demonstreze existența unor venituri sau perioade de activitate care nu apar integral în evidențele disponibile.
Cine ar putea fi vizat de hotărârile Curții Constituționale
Mai multe categorii de pensionari urmăresc ceea ce se va întâmpla pe 22 octombrie.
În primul rând, este vorba despre persoanele ale căror pensii au fost recalculate începând cu 1 septembrie 2024 și care au contestat modul în care s-a făcut calculul.
O altă categorie este reprezentată de pensionarii cu perioade contributive mai mari de 25 de ani, pentru care punctele de stabilitate pot avea un rol important.
Sunt interesați și pensionarii care consideră că anumite perioade de muncă nu au fost luate în calcul corespunzător.
Persoanele care au lucrat în condiții deosebite sau speciale pot urmări, la rândul lor, hotărârile Curții, în măsura în care situația lor juridică are legătură cu dispozițiile analizate.
La acestea se adaugă pensionarii care au procese în instanță împotriva caselor teritoriale de pensii.
O eventuală admitere a unei excepții de neconstituționalitate poate deveni relevantă în asemenea litigii, în funcție de articolul analizat și de obiectul procesului.
Există însă o precizare esențială.
O hotărâre favorabilă într-o anumită problemă juridică nu echivalează automat cu bani în plus pentru fiecare pensionar.
Efectele trebuie analizate în funcție de textul declarat neconstituțional, de formularea deciziei CCR și de situația fiecărei persoane.
Nici existența unui număr mare de litigii nu înseamnă că toate au același obiect.
În spațiul public au fost prezentate date potrivit cărora, în august 2026, la CCR se acumulaseră aproximativ 4.779 de dosare referitoare la prevederi din legislația pensiilor, cu peste 5.500 de persoane implicate.
Cele două cauze programate pentru 22 octombrie nu reprezintă însă soluționarea simultană a tuturor acestor litigii.
Fiecare cauză are propriul obiect și propriile argumente juridice.
Hotărârile Curții pot deveni relevante și pentru alte dosare, dar efectele trebuie stabilite în funcție de prevederile analizate.
Se schimbă pensiile imediat după ședința CCR din 22 octombrie?
Pentru majoritatea pensionarilor, aceasta este întrebarea principală.
Răspunsul este că simpla ședință a CCR nu produce automat o modificare generală a pensiilor.
Nu există o regulă potrivit căreia toate pensiile vor fi recalculate din nou pe 22 sau 23 octombrie doar pentru că judecătorii constituționali analizează aceste dosare.
Curtea poate chiar să amâne pronunțarea.
Dacă excepțiile sunt respinse, prevederile contestate rămân neafectate de acele sesizări.
Dacă una sau mai multe excepții sunt admise, situația devine mai complexă.
Potrivit articolului 147 din Constituție, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune prevederile respective în acord cu Constituția. Pe durata acestui termen, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, chiar și o eventuală admitere trebuie analizată juridic înainte de a afirma că un pensionar va primi automat o anumită sumă.
Pentru cei care au procese în desfășurare, hotărârea poate avea o importanță mai imediată, în funcție de problema juridică aflată în litigiu.
Pentru pensionarii fără procese sau contestații, simpla ședință din 22 octombrie nu creează automat obligația de a depune o nouă cerere la casa de pensii.
De asemenea, ședința CCR nu reprezintă o decizie privind indexarea generală a pensiilor în 2027. Aceasta este o problemă distinctă, care ține de legislația aplicabilă și de deciziile fiscal-bugetare pentru anul următor.
Ziua de 22 octombrie rămâne, însă, una importantă pentru pensionarii care au litigii legate de aplicarea Legii nr. 360/2023.
În prim-plan se află recalcularea, formula de stabilire a pensiei, punctele de stabilitate, anumite punctaje suplimentare și regulile de contestare.
Ceea ce nu se poate spune înaintea hotărârii este că pensiile vor crește sau vor scădea automat.
Abia soluția CCR și, dacă va fi cazul, motivarea acesteia vor permite stabilirea consecințelor concrete pentru pensionarii vizați.
Sursa foto: Arhivă
