Georgescu Dragos
În ultimele luni, numele lui Marius Calotă a fost intens discutat în spațiul public, mai ales în legătură cu relația sa cu Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției. Diferența de vârstă dintre cei doi, de aproximativ 50 de ani, a alimentat numeroase întrebări, suspiciuni și speculații. Mulți s-au întrebat ce l-a determinat pe Calotă să rămână alături de Rodica Stănoiu până în ultimele clipe de viață, ce rol a avut în existența ei din ultimii ani și, mai ales, dacă a existat un interes material care să explice această legătură aparent greu de înțeles pentru publicul larg.
Nume și prenume. Cine sunt adevărații moștenitori ai Rodicăi Stănoiu și ce-i rămâne de fapt presupusului iubit tinerel
Întrebarea centrală a fost una clară și repetată obsesiv: există sau nu un act prin care Marius Calotă poate revendica o parte semnificativă din averea Rodicăi Stănoiu? Răspunsul este unul fără echivoc. Da, există un testament. Un document care schimbă radical datele problemei și care oferă o perspectivă concretă asupra modului în care fosta ministră a decis să își împartă bunurile după moarte.
Testamentul a fost redactat sub forma unui testament olograf, datat 11 februarie 2025. Potrivit documentelor, acesta a fost pus la dispoziție de testator, procesat și ulterior autentificat la o societate profesională notarială din municipiul București, Sector 5. Actul a fost întocmit într-un singur exemplar original, păstrat în arhiva societății notariale, precum și în trei duplicate. Dintre acestea, un exemplar a rămas tot în arhiva notarului, iar celelalte două au fost înmânate testatorului.
În document sunt menționate mai multe persoane cu calitatea de moștenitori legatari: Calotă Marius Florin, Ștefan Mirela, Conescu Călin-Laurențiu, Conescu Radu-Călin, Candidatu Marinel-George, Candidatu Alin-Mihai, Neagoe Daniela-Irina, Andrei Danciu Alejandro Nicolas și Ionescu Adriana. Lista este una amplă și arată că Rodica Stănoiu a dorit să își distribuie averea către mai multe persoane, însă modul în care a ales să facă acest lucru este unul care a stârnit controverse.
Prin testament, Rodica Stănoiu i-a lăsat lui Marius Calotă o parte consistentă din bunurile sale, în deplină proprietate. Este vorba, în primul rând, despre casa situată pe Șoseaua Pipera-Tunari, un imobil de valoare ridicată, alături de toate bunurile mobile care se vor fi aflat în interior la data decesului. Lista acestor bunuri este una impresionantă și include tablouri, tapiserii, obiecte de valoare, mobilier de diferite stiluri, cristale și alte piese cu valoare artistică sau materială.
Pe lângă această proprietate, Marius Calotă a mai primit, prin testament, casa din orașul Năvodari, împreună cu toate bunurile existente în imobil la momentul decesului Rodicăi Stănoiu. Această locuință, aflată într-o zonă turistică, reprezintă o altă componentă importantă a averii lăsate fostului ministru.
Un detaliu care a atras atenția este includerea, în lista bunurilor lăsate lui Calotă, a locului de veci situat în Cimitirul Izvorul Nou, individualizat în figura 40, locul 12. Este un gest cu o puternică încărcătură simbolică, care sugerează dorința Rodicăi Stănoiu de a avea alături, chiar și după moarte, persoana care i-a fost apropiată în ultimii ani de viață.
Testamentul mai prevede că Marius Calotă devine proprietarul a două autoturisme: un Toyota Yaris Hybrid, an de fabricație 2020, și un Volkswagen Touareg, fabricat în 2007. Deși nu sunt cele mai luxoase mașini de pe piață, acestea completează lista bunurilor mobile lăsate acestuia și întăresc ideea unei moșteniri substanțiale, conform gândul.ro.
În ceea ce privește activele financiare, Rodica Stănoiu a stabilit ca Marius Calotă să primească o cotă de 5% din depozitele bancare, fondurile de investiții și titlurile de stat aflate în proprietatea sa la momentul decesului. Numele instituțiilor bancare nu sunt făcute publice, însă este clar că aceste active reprezintă o parte importantă a patrimoniului său financiar.
Restul moștenitorilor menționați în testament nu beneficiază de bunuri imobile sau mobile în deplină proprietate. Lor le revin doar cote-părți din depozitele bancare, fondurile de investiții și titlurile de stat deținute de Rodica Stănoiu la cele două bănci. Documentul arată că cea mai mare cotă din aceste active financiare îi revine unei persoane menționate explicit: Adriana Ionescu din Filiași.
Această distribuție a averii a ridicat numeroase semne de întrebare și a alimentat discuții aprinse. Mulți s-au întrebat de ce Marius Calotă a fost beneficiarul principal al bunurilor imobile și mobile, în timp ce ceilalți moștenitori au primit doar părți din activele financiare. Diferența este una semnificativă și poate avea implicații importante, atât juridice, cât și morale.
Pentru unii, testamentul este dovada clară că relația dintre Rodica Stănoiu și Marius Calotă a fost una profundă și asumată, dincolo de aparențe și de diferența mare de vârstă. Faptul că fosta ministră a ales să îi lase acestuia casele, mașinile și bunurile personale poate fi interpretat ca un gest de recunoștință, de atașament sau de încredere totală.
Pentru alții, însă, documentul ridică suspiciuni și alimentează întrebările legate de influența pe care Calotă ar fi putut-o avea asupra Rodicăi Stănoiu în ultimii ani de viață. Deși testamentul este autentificat notarial și, din punct de vedere legal, pare solid, nu este exclus ca acesta să fie contestat, mai ales în contextul în care moartea fostei ministre a fost deja înconjurată de controverse.
Când s-a semnat documentul
Faptul că Marius Calotă a rămas alături de Rodica Stănoiu până în ultimele clipe ale vieții sale capătă, în acest context, o semnificație dublă. Pe de o parte, poate fi văzut ca un gest de loialitate și implicare personală. Pe de altă parte, pentru cei sceptici, poate fi interpretat ca o apropiere motivată de interese materiale, mai ales în lumina beneficiilor clare stabilite prin testament.
Testamentul din 11 februarie 2025 schimbă radical percepția publică asupra acestei relații. Dacă până acum întrebările erau dominate de speculații, documentul aduce fapte concrete și cifre clare. El arată cine sunt beneficiarii, ce bunuri revin fiecăruia și care a fost voința explicită a Rodicăi Stănoiu în privința averii sale.
Rămâne de văzut dacă acest testament va fi acceptat fără contestații sau dacă va deveni subiectul unor dispute juridice de durată. Având în vedere valoarea bunurilor implicate și profilul public al persoanelor menționate, este foarte posibil ca documentul să fie analizat minuțios în instanță.
Cert este că existența acestui testament confirmă că Marius Calotă nu a fost doar „iubitul” despre care se vorbea în șoaptă, ci un beneficiar direct și substanțial al averii Rodicăi Stănoiu. Faptele, așa cum reies din document, oferă o imagine clară asupra deciziilor luate de fosta ministră înainte de moarte și pun capăt, cel puțin parțial, speculațiilor legate de lipsa unui act legal.
Într-un peisaj deja încărcat de emoții, suspiciuni și controverse, acest testament devine piesa centrală care explică multe dintre gesturile și deciziile din ultimele luni de viață ale Rodicăi Stănoiu. Cum va fi interpretat și ce efecte va avea pe termen lung rămâne de văzut, însă un lucru este cert: întrebarea „a existat sau nu un interes” are acum un răspuns documentat, consemnat și autentificat oficial.
