În sezonul cald, România înregistrează o creștere îngrijorătoare a cazurilor de legioneloză, o boală severă cauzată de bacteria Legionella pneumophila. Temperaturile ridicate din timpul verii, combinate cu utilizarea sporita a instalațiilor de climatizare și a spațiilor publice cu umiditate, creează condiții propice pentru răspândirea microorganismului.
Factori de mediu și surse de contaminare
Bacteria legionella se dezvoltă în medii calde și umede, precum instalațiile de climatizare, boiler-ele pentru apă caldă, piscinele și spa-urile neîntreținute corespunzător. Esporii pot fi prezenți și în vaporizatoarele folosite în terase sau în sistemele de duș dinspitale. Aerosolii contaminați, odată inhalați, pot provoca infecții pulmonare severe, uneori cu evoluție rapidă spre pneumonie.
În Europa, zonele în care temperaturile estivale sunt în creștere observă tendințe alarmante: mai multe cazuri, diagnosticarea tardivă și creșterea mortalității. România înregistrează doar o parte din această problemă, din cauza capacității insuficiente de diagnosticare și raportare.
Cine riscă cel mai mult și cum se diagnostichează
Categoriile vulnerabile includ în primul rând bărbații trecuți de 65 de ani, fumătorii, persoanele cu boli pulmonare preexistente și sistem imunitar compromis. Simptomele seamănă cu cele ale gripei – febră, tuse, dificultăți respiratorii –, dar au potențial de escaladare. În secțiile de terapie intensivă, mortalitatea poate ajunge între 10% și 25%, iar în cazurile asociate infecției nosocomiale poate fi și mai ridicată.
Diagnosticarea rapidă este esențială și se face prin teste de laborator (inclusiv PCR) și investigații imagistice. Din nefericire, România nu are încă o rețea performantă de testare, astfel că multe cazuri rămân nediagnosticate, inclusiv forme ușoare sau cu debut atipic.
Măsuri urgente și recomandări medicale
Controlul periodic și igienizarea instalațiilor de apă și climatizare sunt esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirii. Spațiile publice – hoteluri, spitale, săli de fitness, restaurante – trebuie supuse unor controale riguroase, urmate de dezinfectări periodice. Numai astfel se poate reduce riscul infecțiilor cu aerosol periculos.
Pe plan medical, tratamentul cu antibiotice dă rezultate, însă eficiența depinde de diagnosticare precoce. Instruirea personalului medical și accesul prompt la teste rapide pot salva vieți. De asemenea, informarea populației despre factorii de risc și semnele bolii este crucială pentru detectarea timpurie.