Mirela Loșniță
Islanda ar putea face un pas important către aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul tensiunilor internaționale și al declarațiilor făcute de Donald Trump despre Groenlanda. Guvernul de la Reykjavik ia în calcul organizarea unui referendum chiar din această vară pentru începerea discuțiilor privind aderarea la UE.
Tema a revenit puternic în dezbaterea publică după ce Trump a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite ar putea „lua” Groenlanda, cel mai apropiat vecin al Islandei. Declarațiile au provocat îngrijorare în regiune și au readus în atenție problema securității în nordul Europei, scrie The New York Times.
O nouă țară ar putea intra în Uniunea Europeană după declarațiile lui Donald Trump
Premierul islandez Kristrun Frostadottir a declarat că situația legată de Groenlanda a schimbat clar percepția oamenilor asupra politicii externe și securității. Potrivit autorităților, referendumul ar urma să vizeze deschiderea unor negocieri exploratorii cu Uniunea Europeană. Procesul complet de aderare ar putea dura ani întregi, însă simpla organizare a unei consultări populare ar reprezenta o schimbare majoră pentru Islanda.
Țara nordică este considerată o posibilă achiziție strategică importantă pentru Uniunea Europeană. Poziționată în Atlanticul de Nord, aproape de zona arctică, Islanda ar oferi blocului european o prezență puternică într-o regiune unde marile puteri încearcă să își extindă influența.
În același timp, Islanda este una dintre cele mai dezvoltate țări din lume, cu indicatori foarte buni privind nivelul de trai, speranța de viață și egalitatea de gen.
Mulți islandezi văd Uniunea Europeană drept o garanție suplimentară de stabilitate. Reacțiile au devenit și mai puternice după ce Donald Trump a confundat Islanda cu Groenlanda, iar viitorul ambasador american la Reykjavik, Billy Long, ar fi glumit că Islanda ar putea deveni al 52-lea stat american. Ulterior, acesta și-a cerut scuze public.
Deși puțini cred că Islanda ar putea fi amenințată direct, oamenii sunt preocupați de faptul că țara nu are armată proprie. Islanda este singurul stat membru NATO fără forțe armate și s-a bazat ani la rând pe sprijinul alianței și al Statelor Unite pentru apărare.
În luna martie, Uniunea Europeană și Islanda au semnat un parteneriat de apărare, gest văzut de mulți drept un semnal important privind apropierea dintre cele două părți.
Profesorul de științe politice Eirikur Bergmann a declarat că mulți islandezi simt că vor fi obligați să aleagă o tabără în actualul context geopolitic.
Totuși, aderarea la Uniunea Europeană rămâne un subiect extrem de sensibil în Islanda, mai ales din cauza industriei pescuitului, unul dintre cele mai importante sectoare economice ale țării.
Mulți islandezi se tem că intrarea în UE ar putea duce la reducerea cotelor de pescuit, așa cum s-a întâmplat în Irlanda, unde comunitățile de coastă au fost afectate de schimbările impuse de politicile europene.
Primele sondaje arată că un eventual referendum privind începerea negocierilor cu Uniunea Europeană ar avea un rezultat foarte strâns, semn că societatea islandeză rămâne puternic împărțită în această privință.
