Începând cu 1 ianuarie 2026, românii se vor confrunta cu o serie de creșteri de prețuri și taxe, ca urmare a măsurilor fiscale adoptate de Guvern. Accizele pentru carburant, alcool și țigări vor fi majorate, iar impozitele pentru locuințe, terenuri și autovehicule vor crește, ceea ce va avea un impact direct asupra bugetului familiilor.
Veniturile și salariile rămân înghețate în 2026
În timp ce costurile de trai vor crește, pensiile și salariile nu vor beneficia de majorări în 2026. Ministerul Finanțelor lucrează deja la bugetul pe anul viitor, iar autoritățile au decis că veniturile populației, inclusiv salariul minim, vor rămâne la nivelul actual. Această stagnare, combinată cu majorarea cheltuielilor, va reduce puterea de cumpărare a românilor.
Scumpiri pentru carburanți și produse accizate
De la 1 ianuarie 2026, accizele la benzină și motorină vor crește cu 10%, ceea ce va determina o majorare semnificativă a prețului combustibililor. Totodată, accizele pentru alcool și băuturi alcoolice vor fi, de asemenea, mai mari, iar vinurile, cidrul și hidromelul vor fi incluse pentru prima dată pe lista produselor accizate.
Rovinieta – mai scumpă din 2026. Cât va costa de anul viitor
Șoferii trebuie să se pregătească pentru creșteri semnificative ale taxei de drum. În prezent, rovinieta anuală pentru autoturisme costă 28 de euro (aproximativ 141 lei), dar de anul viitor prețul ar putea ajunge între 50 și 56 de euro, conform discuțiilor guvernamentale. Aceasta ar aduce la buget aproximativ 400 de milioane de lei suplimentar.
Transportul și tarifele publice
Biletele de tren au crescut deja în 2025 cu până la 4,5 lei, după majorarea TVA la 21%, iar tendința de scumpire va continua și în 2026. Astfel, transportul public va deveni mai costisitor, afectând direct bugetele familiilor.
Impozite și taxe locale mai mari pentru locuințe și mașini
De la începutul anului viitor, impozitele pe proprietăți vor fi calculate pe baza valorii de piață, prin intermediul sistemului e-Proprietatea. În orașele mari, impozitele pe locuințe se pot dubla. Taxele pentru autovehicule vor crește, de asemenea: pentru mașinile mici, impozitul anual va urca de la 70–80 lei la aproximativ 150 lei, iar pentru autovehiculele de capacitate mare, taxele pot depăși 3.000–4.000 lei. În plus, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%, ceea ce va afecta direct veniturile investitorilor și ale persoanelor fizice cu astfel de câștiguri.
Specialiștii avertizează că aceste scumpiri vor influența direct nivelul de trai. Chiriile ar putea crește cu până la 9%, pe fondul inflației, ceea ce va duce și la majorarea prețurilor apartamentelor. Retailerii încearcă să atenueze impactul prin reduceri sau prin menținerea prețurilor la anumite produse, însă majorările de taxe și accize vor determina cheltuieli mai mari pentru majoritatea românilor începând cu 2026.
Plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază, în discuții la Guvern
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul se pregătește să ia o decizie cu privire la plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Înainte de a stabili măsura concretă, autoritățile vor analiza atent datele din piață și vor lua în considerare reacțiile marilor distribuitori. Scopul este de a găsi un echilibru între protejarea consumatorilor și funcționarea corectă a lanțului de aprovizionare, astfel încât prețurile alimentelor esențiale să fie menținute la un nivel accesibil fără a perturba activitatea comercianților.
„De la data de 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și, la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni, discuția din Guvern a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire. (…) Din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare, sunt trei aspecte de fond. În primul rând, măsura de a interveni în piață, în general, nu este una care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenții generează perturbații. (…) Dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă un preț, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să-și recupereze adaosul pot să mute pierderile în creșteri la alte produse”, declara Bolojan.