Nicolescu Daniela
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a lansat marți, 2 septembrie 2025, o serie de comentarii critice și ironice la adresa premierului Ilie Bolojan. După conferința de presă în care șeful Guvernului a prezentat noile date privind reducerea de personal în administrația publică locală, Vasilescu a subliniat că, în urma informațiilor oficiale, „a căzut și mitul” potrivit căruia în administrațiile locale ar fi cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare.
Vasilescu: „A căzut mitul că administrațiile locale au cei mai mulți angajați”
Într-o postare publicată pe Facebook, Olguța Vasilescu a spus că a urmărit conferința premierului Ilie Bolojan și s-a bucurat să constate că acesta a confirmat ceea ce Asociația Municipiilor din România și primarii PSD reclamau de mai mult timp: datele prezentate anterior în coaliție nu erau corecte.
„Am urmărit conferinţa de presă a domnului premier Ilie Bolojan şi mă bucur că a constatat şi domnia sa că datele prezentate în coaliţie nu erau cele reale, exact cum am spus şi noi. A mai căzut şi mitul că în administraţia publică locală sunt cei mai mulţi angajaţi dintre toate sectoarele bugetare. Se vorbea de peste 300.000, astăzi aflăm de la domnul Bolojan că, efectiv angajaţi, sunt doar 129.000. M-am bucurat să văd că a fost de acord că o primărie nu seamănă cu alta, că unele au şi angajaţi pentru spaţii verzi sau salubritate în interiorul aparatelor, faţă de altele care au concesionat serviciile sau au propriile societăţi, că şi în administraţia centrală trebuie făcute restructurări şi alte lucruri pe care le-am spus şi au fost însuşite. Asta înseamnă că nu am pierdut cinci ore degeaba.”
Vasilescu susține că premierul a recunoscut diferențele de structură între primării și a admis că nu se poate aplica același criteriu de evaluare în toate cazurile.
Critici la adresa comparațiilor făcute de premier
Deși a salutat o parte dintre concluziile prezentate de premier, primarul Craiovei a considerat „neadecvate” unele remarci ale acestuia, referitoare la așa-zisele calcule corecte făcute de anumite administrații, cum sunt Oradea și Bihor, comparativ cu alte unități administrativ-teritoriale.
„Haideţi să luam exemple concrete, că așa ne place să lucrăm! Oradea este în grupa de populaţie de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetăţeni. Dar, în aceeaşi grupă sunt şi Iaşiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timişoara (296.869), Galaţi (294.905), Craiova (280.834). Toate aceste primării aveau DREPTUL LEGAL la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10 la sută de anul trecut. Niciunul dintre oraşe nu a mers pe schema maximă. Craiova, de exemplu, deşi are dreptul la 720 angajaţi, are efectiv angajaţi 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte oraşe din grupă. Dar nu poţi compara Clujul sau Iaşiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populaţie şi la complexitatea activităţilor şi serviciilor de interes public raportate la aceasta. Acum, pe reforma propusă, Timişoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puţin? Asta nu mai contează acum. Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeaşi grupă cu Oradea, iar orice comparaţie referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă. Aşa cum nu e corectă nici comparaţia între o comună care are 3001 de locuitori faţă de alta de 5000, care, şi ele, sunt aceeaşi grupă de populaţie. Deci, orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecţi si alţii au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justiţiarul. Pentru cei iniţiaţi e clar că această greşeală nu mai poate fi admisă pe lege şi că trebuie recalculat ţinând cont de datele reale.”
Vasilescu a explicat, cu exemple concrete, de ce comparațiile între primăriile mari și cele medii sunt eronate și a insistat că legislația trebuie modificată pentru a reflecta realitatea din teren.
Solicită date exacte și amendamente la pachetul legislativ
Primarul Craiovei a anunțat că, în urma discuțiilor și a datelor noi, vor fi formulate amendamente pentru pachetul legislativ privind reducerea personalului în administrația publică. Ea a subliniat că își dorește o reformă reală, dar fără ca unele administrații să fie nedreptățite.
„Ca să conchid: vrem o administraţie mai suplă, vrem ca doar angajaţii capabili să rămână în administraţie (de asta am şi construit o lege la AMR care prevede evaluarea scrisă anuală), dar vrem să nu nedreptăţim vreo entitate! Vom formula amendamente la pachet pentru tot ce am sesizat că este incorect acolo şi aşteptăm de la guvern calcule şi date EXACTE!”
Prin acest mesaj, Vasilescu și-a reafirmat intenția de a susține evaluarea anuală a angajaților din administrație, dar și nevoia de transparență din partea Guvernului în privința datelor și a criteriilor folosite pentru reducerea posturilor.
Contextul discuției dintre Guvern și administrațiile locale
Declarațiile Olguței Vasilescu vin după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat un set de date actualizate privind numărul angajaților din administrația publică locală, care arată că există doar 129.000 de angajați reali, mult sub estimările vehiculate anterior.
Guvernul are în plan un pachet de reforme care urmărește optimizarea aparatului administrativ și reducerea costurilor cu personalul, dar primarii cer ca măsurile să fie aplicate proporțional cu specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Mesajul Olguței Vasilescu scoate la iveală tensiunile dintre Guvern și administrațiile locale privind reducerea personalului. Primarul Craiovei salută recunoașterea datelor reale, dar critică modul în care premierul compară situații care nu pot fi echivalente.
Prin solicitarea unor calcule exacte și a unor amendamente legislative, Vasilescu atrage atenția asupra nevoii unei reforme echilibrate: mai puțină birocrație, evaluări anuale pentru angajați, dar și protejarea administrațiilor care funcționează eficient.
„A mai căzut şi mitul că în administraţia publică locală sunt cei mai mulţi angajaţi dintre toate sectoarele bugetare”, a transmis Olguța Vasilescu, reafirmând necesitatea unei reforme bazate pe realități concrete și date corecte.
