Premierul Ilie Bolojan a declarat că, din anul 2026, taxele și impozitele locale aferente locuințelor și autoturismelor persoanelor fizice vor fi majorate. Măsura se regăsește în pachetul fiscal aflat în discuție în Parlament și vine în contextul necesității reducerii deficitului bugetar. Executivul speră ca proiectul să fie adoptat rapid, după ce a fost reconfigurat în urma unor articole declarate neconstituționale de Curtea Constituțională a României.
Premierul a anunțat intenția Guvernului în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, subliniind că modificările fiscale sunt esențiale pentru echilibrarea financiară a statului.
Bolojan: „Trebuie să ne încadrăm în veniturile deja asumate”
Premierul a explicat motivele pentru care taxele locale ar urma să crească. Potrivit acestuia, în 2026 statul trebuie să își ajusteze cheltuielile astfel încât deficitul bugetar să ajungă la țintele stabilite prin angajamentele asumate față de instituțiile europene.
„Anul viitor trebuie să ne încadrăm în veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor asumate anterior. Sper ca mâine Parlamentul să închidă pachetul fiscal privind taxele locale”, a declarat Ilie Bolojan în fața primarilor prezenți la reuniune.
Șeful Guvernului a precizat că proiectul revizuit exclude articolele declarate neconstituționale – în special cele referitoare la testarea cu poligraful a angajaților ANAF – pentru a evita noi blocaje legislative.
Ce presupune majorarea taxelor locale din 2026
Pachetul fiscal pregătit de Guvern include modificări privind:
-
impozitele pe locuințe ale persoanelor fizice
-
taxele aplicate autovehiculelor aflate în proprietate
-
actualizarea valorilor impozabile la nivel local
Premierul a precizat că aceste creșteri sunt necesare pentru ca autoritățile administrative să își poată finanța serviciile și investițiile.
„Dacă nu reducem deficitul, nu vom putea controla cheltuielile cu dobânzile. Nu putem continua în acest ritm, pentru că intrăm într-o fundătură”, a subliniat Bolojan.
Dobânzile mari, una dintre principalele presiuni bugetare
Ilie Bolojan a atras atenția că România plătește anual sume considerabile pentru serviciul datoriei publice. În prezent, dobânzile aferente împrumuturilor contractate de stat se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei pe an, iar anul următor nivelul ar putea depăși 12 miliarde de euro.
„Împrumuturile pe care le luăm reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. Trebuie să scădem cheltuielile și să programăm investițiile astfel încât să închidem anul viitor PNRR-ul”, a precizat premierul.
Acesta a avertizat că, la un deficit cuprins între 6% și 6,5%, aproape jumătate din sumă se duce doar pe dobânzi. Reducerea deficitului ar urma să diminueze presiunea asupra bugetului și să permită relansarea investițiilor publice pe baze stabile.
Ședința decisivă din Parlament
Guvernul își dorește ca pachetul fiscal modificat să fie adoptat în ședința comună programată marți. Proiectul legislativ fusese blocat anterior de CCR, din cauza articolelor referitoare la testarea poligraf a angajaților Fiscului.
După eliminarea acestor prevederi, Executivul speră ca legea să intre în vigoare rapid, pentru ca autoritățile locale să își poată construi bugetele pe 2026 având la dispoziție noul sistem fiscal.
Ministerul Finanțelor a transmis că majorările sunt calibrate astfel încât să asigure un echilibru între nevoia de venituri suplimentare și impactul asupra populației. Modificările exacte privind valorile impozitelor vor fi stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, în funcție de noile baze impozabile.



















