Cristina Cohuț
Într-o lume plină de tratamente sofisticate și terapii de ultimă generație, un banal comprimat de aspirină poate face diferența între viață și moarte, mai ales în caz de infarct. Nu e o metaforă. Este realitatea confirmată de medici, specialiști în urgențe, cardiologi și oameni salvați în ultimul moment. O tabletă uitată în sertar, prăfuită și desconsiderată, poate deveni, în cele mai negre clipe, aliatul suprem al inimii tale.
Aspirina, medicamentul care poate salva vieți
Aspirina, cunoscută sub denumirea medicală de acid acetilsalicilic, nu mai are aura pe care o avea în urmă cu 20-30 de ani. A fost înlocuită în preferințele oamenilor de paracetamol, ibuprofen sau diverse analgezice cu nume mai atrăgătoare. Și totuși, în fața unui infarct miocardic acut, nimic nu egalează forța acestei tablete.
Este un antiinflamator, da. Este și un antipiretic, sigur. Dar, cel mai important, este un antiplachetar – adică previne formarea cheagurilor de sânge. Iar asta, în infarct, înseamnă salvarea inimii.
În timpul unui atac de cord, o arteră coronară se blochează. Sângele nu mai ajunge la mușchiul cardiac. Fiecare minut contează. Fiecare secundă de întârziere distruge celule care nu se mai regenerează niciodată. Și aici intervine aspirina.
Împiedică trombocitele – acele fragmente de celule responsabile cu coagularea – să se adune și să formeze un cheag și mai mare. E ca și cum ai împinge o piatră să nu devină zid.
Mestecă, nu înghiți. Diferența dintre gest și salvare
Modul de administrare este esențial. A lua aspirina corect nu înseamnă doar să înghiți o pastilă. Înseamnă să o mesteci. Să-i distrugi învelișul. Să o lași să intre rapid în sânge.
„Chiar dacă are un gust amar, mestec-o. Timpul câștigat poate însemna salvarea inimii”, spune Miguel Assal, expert în prim ajutor din Spania, devenit viral pe rețelele sociale pentru campaniile sale de educație, potrivit click.ro.
Mulți oameni, chiar și unii medici, uită acest detaliu. Înghițirea unui comprimat obișnuit poate dura până la 20 de minute până să-și facă efectul. Mestecarea lui reduce timpul la câteva minute. Și în infarct, diferența nu este între durere și confort. Este între viață și moarte.
Care este doza corectă și cum trebuie administrată
Doza recomandată în cazul unui infarct suspectat este de 250–300 mg. Este echivalentul unui comprimat standard de aspirină. Nu e nevoie de forme tamponate, nici de comprimate speciale. Cu cât e mai simplă, cu atât mai eficientă.
Administrarea trebuie să aibă loc imediat după apariția simptomelor:
- durere în piept, ca o strângere sau arsură
- durere care iradiază în brațul stâng, gât sau maxilar
- greață, amețeli, transpirații reci
- dificultăți de respirație
După administrare, se sună urgent la 112. Aspirina este doar o măsură temporară. Nu vindecă, ci stabilizează. Nu rezolvă infarctul, dar îl poate încetini suficient cât să ajungi la spital cu șanse reale.
Ce nu trebuie făcut. Greșeli care pot costa scump
Un infarct nu este momentul pentru încercări. Nu se ia paracetamol. Nu se ia ibuprofen. Nu se bea apă rece, nu se stă culcat, nu se așteaptă să treacă. Se mestecă o aspirină și se sună la ambulanță.
Ibuprofenul, de exemplu, poate anula efectul aspirinei dacă este luat simultan. De aceea, în trusa de prim-ajutor, nu trebuie să existe confuzii. Aspirina trebuie să fie separată, marcată și cunoscută de toți membrii familiei.
Evită și formele de eliberare prelungită. Sunt inutile în urgențe. Ai nevoie de un comprimat obișnuit, simplu, care se absoarbe repede. Nu suplimente, nu combinații, nu produse efervescente. Ci aspirină simplă, clasică.
Cine nu are voie să ia aspirină
Ca orice medicament, aspirina are contraindicații. Nu trebuie administrată persoanelor:
- alergice la acid acetilsalicilic
- cu ulcer gastric activ sau sângerări digestive
- cu boli de coagulare (hemofilie, trombocitopenie severă)
- cu antecedente de hemoragii intracraniene
Dacă ești în preajma cuiva care face infarct, întreabă dacă e alergic la aspirină. Dacă nu știe, e important să știi istoricul său medical. În lipsa contraindicațiilor, administrarea este justificată.
Nu confunda infarctul cu alte dureri toracice. Nu da aspirină cuiva care are durere de stomac sau crampe. Dar dacă durerea pare cardiacă, mestecarea unei aspirine este recomandată chiar înainte de sosirea ambulanței, dacă simptomele sunt clare și puternice.
Un obicei care poate face diferența în familie
Specialiștii recomandă ca în fiecare locuință să existe o cutie de aspirină simplă. Să fie în trusa de prim-ajutor. Să fie verificată periodic. Să fie la îndemână.
Și, mai ales, să fie cunoscută procedura de către toți membrii familiei. Copiii, adolescenții, soțul, soția – fiecare trebuie să știe ce înseamnă infarctul, cum se recunoaște și cum se reacționează. Nu e nevoie să devii medic. E nevoie să știi să mesteci o pastilă și să formezi un număr.
„Pastila asta, pe care o aveai în dulap, dar ai aruncat-o, poate să te salveze. Sau să-i salveze viața tatălui tău”, mai spune Miguel Assal.
Românii au tendința de a considera infarctul o boală a vârstnicilor. Dar în ultimii ani, tot mai mulți tineri fac infarct. Stresul, fumatul, alimentația nesănătoasă și sedentarismul contribuie la apariția bolilor cardiovasculare la 30–40 de ani.
O lecție despre prevenție, nu despre panică
A vorbi despre aspirină în infarct nu înseamnă a promova automedicația. Înseamnă a informa corect. A învăța oamenii că un gest simplu poate salva o viață. Și că, uneori, între spital și suferință, stă o tabletă prăfuită într-un colț de sertar.
Educația medicală nu înseamnă rețete complicate. Înseamnă să știi ce faci când ești singur. Sau când cel drag cade în fața ta. Și în loc să intri în panică, știi să întinzi mâna, să scoți aspirina, să o dai, să suni.
În România, infarctul miocardic este una dintre principalele cauze de deces. Timpul mediu de intervenție a ambulanței în mediul rural depășește uneori 20 de minute. În acest timp, aspirina poate face diferența.
