Redactia.ro
Home » Stil de viață » Patru poezii de dragoste scurte pe care să le trimiți persoanei iubite

Patru poezii de dragoste scurte pe care să le trimiți persoanei iubite

Poezii de dragoste

Dacă ești un romantic incurabil, atunci cu siguranță i-ai mai trimis până acum mesaje de dragoste persoanei iubite. Uite cum poți să îți surprinzi iubitul sau iubita în această zi, cu un mesaj de dragoste!

Cum să îți surprinzi iubita sau iubitul cu un mesaj romantic

Atunci când ești îndrăgostit nu vrei să faci altceva decât să o faci pe persoana specială din viața ta să zâmbească și să îți declari mereu dragostea. Un mod simplu prin care poți face acest lucru este să îi trimiți un mesaj cu o poezie de dragoste a unui poet renumit, care cu siguranță o va da pe spate.

Am ales pentru tine o selecție de patru poezii superbe de dragoste, pe care le poți trimite sau recita celor iubiți din viața ta.

Patru poezii de dragoste superbe pe care să le trimiți persoanei iubite

De dragoste – Nichita Stănescu

Ea stă plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, demult s-a uitat și pe sine cum atârnă pe ceafă scaunului. Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Îi arăt dintîi din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii făptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea stă plictisită și foarte frumoasă și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc.

De-ai şti… – Veronica Micle

De-ai şti, iubite, cât de mult Mi-i dor ca glasul tău s-ascult, Ai veni pe-aripi de vânt Şi mi-ai spune un cuvânt. Vorba fie rea sau bună, Am vorbi-o împreună, M-ai vedea, eu te-aş privi, Vorbele s-ar înmulţi. Tu mi-ai spune una mie, Eu ţi-aş spune multe ţie Făr-de rost şi chibzuire, Însă toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vânt, Vin de-mi spune un cuvânt, Că mi-i dor atât de mult Glasul tău să-l mai ascult.

De ce nu-mi vii – Mihai Eminescu

Vezi, rândunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează brumă peste vii – De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ? O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu, De sînul tău, de sînul tău ! Ți-aduci aminte cum pe-atunci Când ne primblăm prin vai și lunci, Te ridicăm de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori ? În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scântei … Dar, oricît ele sunt de sus, Că ține nu-s, că ține nu-s ! Căci tu înseninezi mereu Viață sufletului meu, Mai mîndră decât orice stea, Iubita mea, iubita mea ! Tîrzie toamna e acum, Se scutur frunzele pe drum, Și lanurile sunt pustii … De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Izvorul nopții – Lucian Blaga

Frumoaso, Ți-s ochii așa de negri încât seara Când stau culcat cu capu-n poala ta Îmi pare că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul Din care tainic curge noaptea peste văi, Și peste munți și peste șesuri Acoperind pământul C-o mare de intuneric. Așa-s de negri ochii tai, lumina mea.

Loading...