Grigore Madalina
Paul de România a pierdut definitiv procesul din Franța și poate fi predat autorităților de la București. Curtea de Casație de la Paris i-a respins ultimul recurs, decizia fiind definitivă. Instanța supremă franceză a menținut astfel hotărârea Curții de Apel din Paris, care aprobase deja extrădarea. Predarea urmează să se facă pentru executarea pedepsei cu închisoarea primite în România. Decizia a fost anunțată miercuri, 29 iulie 2026, și comentată public de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu.
Curtea de Casație din Franța a respins ultimul recurs
Paul de România va fi predat autorităților române după ce a epuizat toate căile de atac din Franța. Curtea de Casație a spus ultimul cuvânt în acest dosar.
Instanța supremă franceză a respins recursul formulat împotriva hotărârii Curții de Apel din Paris. Prin acea hotărâre, judecătorii francezi decisesera predarea sa către România.
Rolul unei curți de casație nu este să rejudece faptele. Ea verifică doar aplicarea corectă a legii de către instanțele inferioare.
Prin respingerea recursului, decizia de extrădare rămâne definitivă. Practic, nu mai există nicio cale de atac internă pe care Paul de România să o poată folosi în Franța.
Predarea se face în vederea executării pedepsei cu închisoarea. Este vorba despre condamnarea pronunțată definitiv de instanțele din România.
Sursa citată nu precizează data exactă la care ar urma să aibă loc predarea. Nu sunt menționate nici detalii despre modul în care se va face transferul.
Ceea ce se știe cu certitudine este că obstacolul juridic din Franța a dispărut. Din acest punct, dosarul intră în faza de executare.
Radu Marinescu: „Fapte, nu vorbe!”
Decizia a fost salutată de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu. Acesta a vorbit despre un rezultat obținut prin cooperare judiciară internațională.
Marinescu a descris finalul dosarului drept un succes deosebit al autorităților judiciare române și al Ministerului Justiției. El a menționat și echipa care a lucrat la cooperarea judiciară internațională.
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru a explicat parcursul dosarului. Acesta a amintit că Franța refuzase în mai multe rânduri predarea.
Potrivit lui Marinescu, autoritățile române au perseverat și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța europeană a dat dreptate României, iar solicitarea de predare a fost reluată.
Fostul ministru a mai spus că Paul de România se adaugă listei de persoane cunoscute aduse în țară în timpul mandatului său. Mesajul său se încheie cu formula „Fapte, nu vorbe!”.
Cum au început problemele penale: acuzațiile din 2006
Problemele penale ale lui Paul de România au început în anul 2006. Atunci este acuzat că a aderat la un grup infracțional organizat.
Scopul acelei grupări era recuperarea ilegală a unor proprietăți de mare valoare. El revendica bunurile în calitate de moștenitor al familiei regale.
Dosarul a devenit unul dintre cele mai cunoscute cazuri de retrocedări frauduloase din România. Amploarea lui se vede și din numărul de persoane trimise în judecată.
În total, în acest dosar au fost condamnate 18 persoane. Prejudiciul adus statului român a fost estimat la peste 145 de milioane de euro.
Cifra explică de ce autoritățile au insistat atât de mult pe procedura de extrădare. Este vorba despre un caz cu impact major asupra bugetului public.
Condamnarea din decembrie 2020 și mandatul european de arestare
În decembrie 2020, instanțele din România l-au condamnat definitiv pe Paul de România. Pedeapsa este de trei ani și patru luni de închisoare cu executare.
Acuzațiile reținute în sarcina sa au fost trafic de influență și complicitate. Sentința a rămas definitivă la acel moment.
La doar o zi după pronunțare, autoritățile române au acționat rapid. Ele au emis primul mandat european de arestare pe numele său.
Mandatul european de arestare este instrumentul standard prin care statele UE își predau reciproc persoanele condamnate. În teorie, procedura ar trebui să fie rapidă și aproape automată.
În practică, în acest caz, ea s-a întins pe mai bine de cinci ani. Motivul a fost seria de refuzuri venite din partea instanțelor franceze.
Fiecare refuz a obligat autoritățile române să reia demersurile. Așa s-a ajuns la un dosar de cooperare judiciară cu mai multe etape succesive.
Tocmai această durată explică tonul triumfalist al reacției venite de la fostul ministru al Justiției. Pentru autoritățile române, decizia de acum închide o procedură începută în 2020.
De la refuzul Parisului din 2023 la decizia CJUE din 2024
Refugiat în Franța, Paul de România a obținut o primă victorie în noiembrie 2023. Curtea de Apel din Paris a respins atunci cererea de extrădare trimisă de București.
Judecătorii francezi au invocat dreptul la un proces echitabil. Ei au considerat că acest drept nu ar fi fost respectat în România.
Argumentul concret era unul de procedură. Doi dintre cei trei magistrați români care au dictat condamnarea nu ar fi depus jurământul legal.
Situația s-a schimbat radical în vara anului 2024. Pe 29 iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a tranșat disputa.
CJUE a stabilit că decizia instanței din Paris a încălcat principiul încrederii reciproce dintre statele membre. Instanța europeană a apreciat că a fost vorba despre un control excesiv asupra sistemului judiciar român.
După această hotărâre, România a revenit cu cererea de predare. Curtea de Apel din Paris a aprobat extrădarea, iar Curtea de Casație a confirmat acum definitiv decizia.
Cronologia dosarului acoperă astfel două decenii. De la acuzațiile din 2006 până la decizia definitivă din iulie 2026, procedurile au trecut prin instanțe din România, din Franța și de la Luxemburg.
