Ana Sasu
Comisia Europeană a cerut autorităților de la București să identifice surse clare de finanțare pentru costurile suplimentare generate de noua Lege a salarizării din sectorul public. Potrivit informațiilor apărute luni, 24 august 2026, și atribuite unor surse oficiale, una dintre variantele aflate în discuție este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate, CASS, aplicate veniturilor din pensii.
Discuția apare într-un moment delicat pentru Guvern, după ce impactul estimat al noii grile de salarizare a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei, scenariul prudent discutat inițial, la circa 12-12,1 miliarde de lei. Diferența de aproximativ 4 miliarde de lei trebuie acoperită prin măsuri care să nu majoreze suplimentar deficitul bugetar.
Comisia Europeană cere Guvernului să arate de unde vin banii
Noua Lege a salarizării reprezintă una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Proiectul este menit să corecteze o serie de dezechilibre existente între diferite categorii de angajați din sectorul public și să introducă o grilă salarială mai coerentă.
Problema principală a rămas însă costul.
Negocierile purtate în ultimele luni au dus la creșterea impactului financiar estimat.
Varianta discutată inițial cu autoritățile europene avea un impact în jurul valorii de 8 miliarde de lei.
Ulterior, după negocierile cu sindicatele și reprezentanții diferitelor familii ocupaționale, suma a urcat spre aproximativ 12,1 miliarde de lei.
În aceste condiții, Bruxelles-ul vrea ca România să explice foarte clar cum va finanța diferența.
Potrivit informațiilor publicate luni, Comisia Europeană consideră că măsurile compensatorii trebuie adoptate simultan cu noua Lege a salarizării sau, de preferat, înainte de intrarea acesteia în vigoare.
Extinderea CASS la pensii, una dintre variantele apărute în discuții
Una dintre cele mai sensibile variante menționate în informațiile atribuite răspunsului Comisiei Europene privește contribuția la sănătate aplicată pensiilor.
În prezent, CASS este aplicată veniturilor din pensii care depășesc plafonul de 3.000 de lei, în condițiile stabilite prin legislația fiscală în vigoare.
Varianta discutată ar presupune extinderea bazei asupra căreia este percepută contribuția.
Trebuie însă făcută o diferență importantă: informația privind extinderea CASS provine din relatări bazate pe surse și pe un răspuns al Comisiei Europene prezentat în presă, nu dintr-un proiect de lege adoptat de Guvern.
Prin urmare, pensionarii nu sunt în acest moment în fața unei noi modificări deja intrate în vigoare.
Este vorba despre o posibilă măsură de compensare analizată în contextul negocierilor privind Legea salarizării.
De ce este nevoie de aproximativ 4 miliarde de lei în plus
Diferența dintre cele două variante ale anvelopei salariale este considerabilă.
Scenariul inițial discutat în relația cu Comisia Europeană avea un impact de aproximativ 8 miliarde de lei.
Noua variantă ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei.
Asta înseamnă un necesar suplimentar de aproximativ 4 miliarde de lei.
Potrivit informațiilor apărute după negocierile de la Cotroceni, o parte din această sumă ar urma să fie utilizată pentru reducerea diferențelor dintre salariile unor categorii de bugetari.
Guvernul trebuie însă să demonstreze că aceste cheltuieli pot fi susținute fără deteriorarea suplimentară a poziției fiscale a României.
În acest context apar solicitările privind măsuri compensatorii.
Bruxelles-ul cere neutralitate fiscală pentru majorările salariale
Unul dintre principiile transmise autorităților române este cel al neutralității fiscale.
Practic, dacă anumite categorii primesc creșteri suplimentare, acestea trebuie acoperite prin economii, reduceri sau venituri suplimentare în alte zone.
Potrivit informațiilor prezentate în presă, Comisia Europeană ar fi formulat foarte clar această condiție în cazul sectorului Sănătății.
Observațiile vizează diferențe între calculele de impact și anumite prevederi introduse în proiect.
În forma discutată, unele modificări pentru personalul din unitățile sanitare ar putea genera un cost suplimentar de aproape un miliard de lei.
Comisia ar fi cerut ca mecanismele de ajustare să fie construite astfel încât impactul final să rămână controlat.
Cu alte cuvinte, o majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui compensată prin reduceri sau ajustări în alte zone, astfel încât costul total să nu depășească plafonul convenit, potrivit RTV.
Sectorul Sănătății, una dintre cele mai dificile componente ale legii
Sănătatea reprezintă una dintre familiile ocupaționale asupra cărora negocierile au fost cele mai complicate.
Problema este legată de diferențele salariale existente între specialități, unități medicale și categorii profesionale.
Dragoș Pîslaru declara în luna august că, în urma negocierilor, peste 75% dintre angajații din sectorul medical ar putea beneficia de creșteri în noua formulă.
În același timp, existau încă situații care necesitau mecanisme de compensare.
Tocmai aceste ajustări au contribuit la creșterea impactului total al proiectului.
Comisia Europeană vrea însă ca modificările să nu se transforme într-o creștere necontrolată a cheltuielilor permanente ale statului.
Educația și Sănătatea consumă o parte importantă din anvelopa disponibilă
Educația și Sănătatea sunt două dintre domeniile în care presiunea pentru corectarea salariilor este cea mai mare.
Dragoș Pîslaru a declarat că aproape jumătate din resursele disponibile pentru noua lege sunt concentrate asupra acestor două familii ocupaționale.
Potrivit acestuia, aproximativ 6 miliarde de lei din bugetul disponibil pentru ajustările salariale sunt destinate Educației și Sănătății.
Ministrul interimar al Muncii a avertizat că aceasta este limita pe care România și-o poate permite în actualul context fiscal.
Mesajul său a fost că promisiunile privind majorări suplimentare trebuie raportate la spațiul bugetar real.
Noua Lege a salarizării, negociată sub presiunea PNRR
Adoptarea legii nu este doar o problemă internă.
Reforma salarizării din sectorul public reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR.
De îndeplinirea acestuia este legată o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro.
Termenul pentru finalizarea reformei a fost deja amânat în repetate rânduri.
Legea trebuia adoptată inițial cu ani în urmă, însă negocierile complexe și schimbările politice au împins termenul până în 2026.
Acum, Guvernul se află într-o cursă contra cronometru pentru a ajunge la o variantă care să fie acceptată atât politic și social, cât și din punct de vedere fiscal.
Negocierile de la Cotroceni nu au dus încă la un acord definitiv
Legea salarizării a fost discutată intens și la Palatul Cotroceni.
Președintele Nicușor Dan a avut consultări cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de reprezentanți ai Guvernului.
Una dintre principalele teme a fost exact dimensiunea anvelopei bugetare.
Varianta de aproximativ 12 miliarde de lei a ridicat întrebarea esențială: de unde vor proveni cele aproximativ 4 miliarde de lei suplimentare față de scenariul inițial?
Discuțiile nu au dus imediat la un acord final.
În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor au continuat consultările cu reprezentanții Comisiei Europene.
România trebuie să convingă și agențiile de rating
Presiunea asupra Guvernului nu vine doar dinspre Bruxelles.
Controlul cheltuielilor bugetare este analizat atent și de agențiile internaționale de rating.
Pentru România, menținerea ratingului de țară într-o zonă favorabilă este extrem de importantă.
O deteriorare a percepției privind finanțele publice poate duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat.
Aceste costuri se pot transmite ulterior și către economie.
De aceea, orice reformă care generează cheltuieli permanente de miliarde de lei trebuie însoțită de o explicație credibilă privind finanțarea.
Exact aceasta este logica măsurilor compensatorii solicitate în discuțiile cu Comisia Europeană.
Aplicarea contribuției la sănătate pentru o categorie mai largă de pensionari ar fi una dintre cele mai controversate opțiuni.
Pensiile reprezintă principala sursă de venit pentru milioane de români.
Orice extindere a contribuțiilor ar reduce venitul net pentru persoanele afectate.
Din acest motiv, o asemenea măsură ar avea nevoie de o decizie politică și de modificări legislative clare.
În acest moment, informațiile disponibile indică existența unei variante discutate, nu o decizie definitivă.
Guvernul ar putea analiza și alte surse de venituri sau reduceri de cheltuieli pentru a acoperi necesarul financiar.
Ce înseamnă, concret, „măsuri compensatorii”
În limbaj bugetar, o măsură compensatorie este o intervenție care neutralizează impactul unei cheltuieli noi.
Dacă statul decide, de exemplu, să cheltuiască suplimentar 4 miliarde de lei pentru salarii, trebuie să găsească aproximativ aceeași sumă din alte surse.
Există, în principiu, două mari variante.
Prima este creșterea veniturilor bugetare prin taxe, contribuții sau îmbunătățirea colectării.
A doua este reducerea unor cheltuieli în alte domenii.
Pot exista și combinații între cele două soluții.
Comisia Europeană insistă asupra faptului că orice angajament permanent de cheltuieli trebuie să aibă o sursă permanentă și credibilă de finanțare.
De ce este importantă diferența dintre o cheltuială temporară și una permanentă
Majorările salariale din sectorul public au un impact diferit față de o cheltuială punctuală.
Dacă statul construiește, de exemplu, un obiectiv într-un singur an, costul respectiv este limitat în timp.
O creștere salarială se repetă însă lună de lună și an de an.
Mai mult, ea poate influența ulterior pensiile, sporurile și alte drepturi calculate în funcție de salariul de bază.
Din acest motiv, Comisia Europeană analizează cu multă atenție impactul pe termen lung al noii Legi a salarizării.
Diferența de aproximativ 4 miliarde de lei nu este o cheltuială singulară, ci poate deveni una structurală.
Noua grilă ar putea aduce creșteri pentru o parte importantă dintre bugetari
Noua lege este construită pentru a corecta diferențe acumulate în timp între salariații din instituțiile publice.
Potrivit informațiilor prezentate anterior, puțin peste jumătate dintre bugetari ar putea beneficia de majorări în urma aplicării noii grile.
Pentru ceilalți, autoritățile au susținut că nu intenționează să reducă veniturile existente.
Această promisiune complică însă calculele.
Dacă salariile mici sunt crescute, iar cele mai mari nu pot fi reduse, impactul total asupra bugetului crește.
De aici rezultă dificultatea găsirii unei formule care să corecteze inechitățile fără a genera un cost imposibil de susținut.
Guvernul trebuie să decidă ce variantă trimite mai departe
În următoarea etapă, autoritățile trebuie să ajungă la o formă finală a proiectului și la un acord privind sursele de finanțare.
Comisia Europeană nu contestă necesitatea reformei salarizării, însă cere ca aceasta să fie compatibilă cu obiectivele fiscale ale României.
În special, Bucureștiul trebuie să evite asumarea unor cheltuieli suplimentare fără acoperire.
Extinderea CASS la pensii este, potrivit informațiilor disponibile în acest moment, una dintre variantele discutate pentru obținerea unor venituri suplimentare.
Nu este însă o măsură adoptată și nici una care se aplică deja.
Decizia finală va depinde de negocierile dintre Guvern, partidele politice, sindicate și instituțiile europene.
Miza este una majoră: corectarea sistemului de salarizare din sectorul public, respectarea angajamentelor din PNRR și menținerea sub control a unei facturi bugetare care a ajuns, în ultima variantă discutată, la aproximativ 12 miliarde de lei.
Sursa foto: Arhivă
