Nicolescu Daniela
România se confruntă cu un risc crescut de blackout, potrivit unui avertisment transmis de Parlamentul European prin vocea europarlamentarului Dan Nica. Închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la finalul anului și lipsa unor surse alternative de energie pun sub semnul întrebării securitatea energetică a țării. În același timp, Guvernul pregătește o reformă amplă a instituțiilor-cheie pentru a evita vulnerabilități majore.
Europarlamentarul Dan Nica trage un semnal de alarmă privind situația energetică a României, avertizând că închiderea centralelor pe cărbune fără o strategie clară de înlocuire a acestora poate duce la probleme grave de aprovizionare.
„România are o problemă uriaşă cu preţurile la energia electrică. Vedem că au venit ofertele la energie care sunt mai mari de 2,2 ori pentru cei care au consumuri foarte mici, cu 80% pentru cei cu consum mediu şi cu 20% pentru cei cu consum mare. Acum 5 ani de zile, preţurile erau de 5 ori mai mici.”
Oficialul subliniază două cauze majore ale acestei crize:
- lipsa de interconectare între Austria și Ungaria, ceea ce împiedică accesul României la energia ieftină din Germania;
- închiderea centralelor pe cărbune fără implementarea unor alternative viabile.
„De la 1 ianuarie va trebui să încheiem tot ce este pe cărbune, fără să punem ceva în loc. Va fi şi revizie pentru centralele nucleare în Ungaria. Situaţia e critică.”
Prețurile la energie, de cinci ori mai mari în ultimii ani
Dan Nica a atras atenția și asupra exploziei prețurilor la energie în România. Comparativ cu acum cinci ani, costurile sunt mult mai ridicate, iar populația și economia resimt din plin efectele.
„Germania a avut energie negativă, n-a putut să ajungă şi în România, ca să ținem preţurile sub control. În România, nu avem salarii şi pensii atât de mari. Situaţia e foarte periculoasă. Dacă se întâmplă un consum mai mare de energie decât produci, se poate întâmpla ca în Spania (n.r. – riscul de blackout)”, a avertizat europarlamentarul.
Aceste declarații pun în evidență fragilitatea infrastructurii energetice și dependența României de resursele interne și importurile limitate.
Reforma instituțiilor-cheie din energie și comunicații
Pe fondul acestor avertismente, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește o reformă amplă a unor instituții esențiale pentru stabilitatea țării: ANRE, ASF și ANCOM. Premierul consideră că aceste măsuri sunt absolut necesare în contextul riscurilor energetice și al nevoii de consolidare a statului.
„Mi se spune că salariile la ASF, ANRE și ANCOM sunt prea mari. Da, tocmai de aceea Guvernul a propus o corecție: reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivelul conducerii. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care, înainte, erau nelimitate, la latitudinea conducerii.”
Premierul a adăugat că scopul acestor măsuri este de a păstra expertiza în domeniile strategice, dar și de a elimina veniturile exagerate nejustificate:
„Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță. În același timp, menținem un nivel de salarizare competitiv pentru a păstra expertiza în aceste domenii strategice.”
Mesajul premierului către opoziție
În cadrul aceleiași dezbateri parlamentare, Ilie Bolojan a criticat opoziția pentru „atacurile periculoase” la adresa instituțiilor statului și pentru răspândirea unor informații false legate de situația energetică și siguranța națională:
„Atunci când vine vorba de siguranța națională, energie, comunicații și stabilitate financiară, jocurile populiste ar trebui lăsate la o parte. Nu vreau să trec cu vederea mai multe atacuri periculoase din această moțiune. Ele induc în eroare pentru a slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului.”
Premierul a clarificat și rolul ANCOM, respingând acuzațiile potrivit cărora instituția ar reglementa libertatea de exprimare:
„ANCOM nu este o poliție a internetului și nu reglementează libertatea de exprimare. Această idee nu are nicio legătură cu realitatea. ANCOM este o autoritate tehnică de implementare.”
România, între presiunea energetică și nevoia de stabilitate
Pe fondul crizei energetice și al reformelor anunțate, România traversează o perioadă complexă, în care siguranța aprovizionării cu energie devine o prioritate absolută. Închiderea centralelor pe cărbune, prețurile ridicate la energie și lipsa interconectării cu alte state europene amplifică riscurile și creează presiune asupra Guvernului.
Pentru a preveni un blackout și pentru a proteja populația de creșterile dramatice de prețuri, autoritățile sunt nevoite să găsească soluții rapide și sustenabile, menținând în același timp stabilitatea economică și socială.
România se află într-un moment critic: închiderea centralelor pe cărbune și lipsa unor alternative energetice ridică pericolul unui blackout. Avertismentul lansat de europarlamentarul Dan Nica și măsurile anunțate de Guvernul Bolojan scot în evidență nevoia de reforme rapide și strategii eficiente pentru securitatea energetică.
Viitorul apropiat va fi decisiv: dacă autoritățile nu vor acționa coordonat, România riscă să fie vulnerabilă în fața unei crize energetice de proporții.
