Saghin Sabrina
Rezultatele simulărilor pentru examenul de Bacalaureat din 2025 au scos la iveală nu doar lacune serioase în pregătirea elevilor, ci și perle care au stârnit hohote de râs în mediul online. Internauții au împărtășit cele mai amuzante greșeli, unele dintre ele atât de absurde sau ilogice, încât cu greu îți vine să crezi că aparțin unor adolescenți aflați în pragul „examenului maturității”.
În spatele umorului involuntar, însă, profesorii din comisiile de corectare trag un semnal de alarmă dur: nivelul de exprimare al multor elevi este echivalent cu cel al unor școlari de clasa a treia. Dezacorduri flagrante, confuzii între genuri literare și interpretări halucinante demonstrează o criză profundă a sistemului educațional.
Perle de la simularea Bacalaureatului 2025
Una dintre cele mai frecvente greșeli identificate la simulare a fost lipsa înțelegerii cerințelor. Subiectul ce solicita analiza unui roman psihologic i-a pus în dificultate pe mulți liceeni, unii dintre ei alegând opere total nepotrivite. Un elev, convins că a făcut alegerea corectă, a comentat romanul Ion de Liviu Rebreanu, afirmând că „Ion ascultă glasul pământului, deci are probleme psihice”. Comentariul a devenit rapid viral, ilustrând nu doar confuzia între tipurile de romane, ci și o gravă neînțelegere a sensului metaforic.
Nici cei care au identificat corect opera Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război nu au reușit să livreze un comentariu coerent. Un elev a descris autorul Camil Petrescu astfel: „Este un scriitor mare și iubit, la fel ca ce a scris. Adică descrierea primei nopți de război de dragoste și a ultimei nopți de dragoste. De fapt invers (mă iertați!)”. Greșeala este amuzantă, dar relevă totodată superficialitatea lecturii și lipsa de înțelegere a structurii romanului modern.
Nici poezia nu a scăpat de interpretări bizare. În fața versurilor din poezia „Iarna”, elevii s-au lăsat purtați de imaginație, dar au pierdut contactul cu logica. Un elev scrie: „Autorul nu mai gândea bine din cauza frigului și i se părea că vede boi albi care se dădeau cu sania.” Altul concluzionează: „Poetul caută prin zăpadă urmele iubitei, dar în loc a găsit niște gheare de porumbei.” Departe de a fi simple greșeli gramaticale, aceste enunțuri dovedesc o lipsă cronică de antrenament în analiză literară și exprimare corectă.
La cerința privind mijloacele artistice, răspunsurile au variat de la confuzie totală la formulări hilare. „Mijloacele poetice sunt versurile și strofele, despărțite prin rânduri goale” a fost unul dintre cele mai comentate exemple. Elevii par să nu înțeleagă ce înseamnă termeni de bază precum metaforă, personificare sau simbol, iar înlocuirea lor cu explicații naive sau fără sens sugerează o ruptură profundă între programa școlară și nivelul real de înțelegere al elevilor.
Hazul de necaz: când muzica „sparge” timiditatea
Un alt subiect care a provocat valuri de comentarii în mediul online a fost legat de un text la prima vedere, în care un profesor pasionat de muzică clasică își ajută elevii să înțeleagă arta prin audiții muzicale. În interpretările elevilor, însă, intențiile profesorului au fost complet distorsionate.
Unul dintre candidați scrie: „Prima acțiune pe care a avut-o profesorul a fost tocmai de a-mi sparge acea timiditate”. Răspunsul continuă cu o explicație savuroasă: „După ce i-a pus muzică simfonică, profesorul i-a spart autorului timiditatea.” Folosirea expresiei „a sparge timiditatea” în acest context dă naștere unei imagini absurde, dar și unui umor involuntar care a stârnit numeroase reacții pe rețelele sociale.
Alt elev a înțeles că „fiecare audiție era precedată de o expunere a profesorului” ca fiind un act fizic. „Înainte de audiții, profesorul se expunea de fiecare dată, iar asta i-a marcat profund pe elevi”, a notat candidatul. Confuzia semantică dintre „a expune” în sens didactic și „a se expune” în sens fizic produce o imagine complet eronată, dar grăitoare pentru nivelul redus de vocabular al elevilor.
Astfel de exemple ridică semne de întrebare nu doar asupra elevilor în cauză, ci și asupra modului în care este predată limba și literatura română. Profesorii corectori se arată din ce în ce mai frustrați de lipsa progresului și atrag atenția că problemele nu sunt izolate, ci generalizate. Mulți elevi nu reușesc să înțeleagă cerințele, să exprime o opinie clară sau să formuleze o idee coerentă, aspecte esențiale nu doar pentru Bacalaureat, ci și pentru orice formă de comunicare viitoare.
Învățământul sub semnul derizoriului? O radiografie amară
Perlele de la simularea Bacalaureatului 2025 pot părea, la prima vedere, doar motive de râs. Însă dincolo de umorul involuntar și de circul mediatic pe care îl provoacă an de an, aceste greșeli reflectă o realitate tristă: mulți elevi nu sunt pregătiți pentru examenul de maturitate, iar exprimarea lor trădează o lipsă profundă de lectură, de exercițiu, de gândire critică și logică.
Aceste rezultate nu mai pot fi privite ca excepții, ci ca simptome ale unui sistem educațional care eșuează constant în a-i pregăti pe tineri pentru viață. Profesorii trag un semnal de alarmă, părinții sunt îngrijorați, iar societatea, în ansamblu, se confruntă cu o criză de competență care se adâncește de la an la an. Rămâne de văzut dacă aceste „perle” vor rămâne doar surse de amuzament sau vor declanșa, în sfârșit, o reformă reală în educație.
