Mirela Loșniță
Prețul petrolului a depășit pragul de 110 dolari pe baril, iar piețele financiare internaționale au reacționat imediat, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a alimentat temerile investitorilor privind posibile perturbări majore ale transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, relatează BBC.
Situația este cu atât mai tensionată cu cât Iranul a anunțat duminică numirea lui Mojtaba Khamenei drept succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem al țării. Decizia vine într-un moment în care conflictul militar din regiune se intensifică, iar incertitudinea privind evoluția situației afectează piețele globale.
Petrolul trece de pragul de 110 dolari pe baril
În weekend, Statele Unite și Israelul au lansat noi valuri de atacuri aeriene asupra mai multor obiective din Iran, printre care s-au aflat și instalații legate de sectorul petrolier. Loviturile asupra infrastructurii energetice au amplificat temerile privind o eventuală reducere semnificativă a livrărilor de petrol din regiune, ceea ce ar putea avea consecințe importante pentru economia globală.
Luni dimineață, în timpul tranzacțiilor din Asia, prețul petrolului Brent a crescut cu aproape 24%, ajungând la 114,74 dolari pe baril. În același timp, cotația Nymex light sweet crude a înregistrat o creștere de peste 26%, până la 114,78 dolari pe baril.
Creșterea rapidă a cotațiilor a avut loc într-un interval foarte scurt. Potrivit datelor piețelor asiatice, prețul petrolului a urcat cu aproximativ 10% în doar un minut, iar în următoarele 15 minute a mai crescut cu încă 10%. Reacția investitorilor a fost determinată de riscul blocării Strâmtorii Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol.
Traficul prin această rută strategică s-a redus aproape complet de la începutul conflictului, în urmă cu aproximativ o săptămână. Numeroase nave petroliere evită zona din cauza riscurilor militare, iar unele transporturi au fost deja redirecționate.
În paralel cu scumpirea petrolului, piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi semnificative. Indicele Nikkei 225 din Japonia a pierdut peste 7%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu mai mult de 3%. Bursa australiană a consemnat și ea o scădere de peste 4%.
Situația a fost și mai dificilă în Coreea de Sud, unde indicele Kospi a coborât cu peste 8%. Din cauza scăderilor bruște, tranzacționarea a fost suspendată timp de 20 de minute, potrivit procedurilor de siguranță ale pieței.
Analiștii avertizează că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de durata conflictului și de situația din Strâmtoarea Ormuz. Dacă blocajul din zonă va continua până la sfârșitul lunii martie, există riscul ca petrolul să atingă niveluri record.
Unii specialiști estimează că prețul ar putea depăși 150 de dolari pe baril în cazul în care transporturile de petrol din Golf vor rămâne afectate pentru o perioadă mai lungă.
Adnan Mazarei, analist la Peterson Institute for International Economics, a explicat că actuala creștere a prețurilor era previzibilă în contextul opririi producției în anumite state din regiune și al intensificării conflictului militar.
„Oamenii își dau seama că acest lucru nu se va încheia rapid”, a spus el, adăugând că unele dintre promisiunile făcute de Statele Unite privind stabilizarea situației devin tot mai greu de realizat.
Creșterea cotațiilor petrolului ar putea avea efecte în lanț asupra economiei globale. În primul rând, scumpirea petrolului duce la majorarea costurilor pentru combustibili, inclusiv pentru carburantul utilizat în transportul aerian.
De asemenea, prețurile ridicate la energie pot influența costul transporturilor și al producției industriale, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor pentru numeroase bunuri și servicii.
Majoritatea livrărilor de petrol din Golful Persic sunt destinate piețelor asiatice. Deja există semnale că importatorii din Asia încearcă să își asigure alternative, licitând mai agresiv pentru gaz natural lichefiat provenit din Statele Unite.
În același timp, unele petroliere care transportau inițial petrol către Europa și-au schimbat traseul în mijlocul Atlanticului, pe fondul incertitudinii privind siguranța transporturilor.
În contextul creșterii accelerate a prețurilor, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis un mesaj ferm, afirmând că majorările temporare ale petrolului reprezintă „un preț foarte mic de plătit”.
Potrivit liderului american, aceste costuri sunt justificate de obiectivul eliminării amenințării nucleare reprezentate de Iran.
„Doar proștii cred altfel”, a declarat Trump, în cea de-a noua zi a conflictului din Orientul Mijlociu.
Președintele american a adăugat că prețurile petrolului vor scădea rapid după ce amenințarea nucleară iraniană va fi eliminată.
Administrația de la Washington încearcă în același timp să liniștească temerile privind creșterea prețurilor la carburanți pe piața internă americană.
Secretarul american al Energiei a declarat duminică, în cadrul unor interviuri acordate posturilor de televiziune din SUA, că infrastructura energetică a Iranului este vizată în principal de Israel și nu de forțele americane.
Declarația vine în contextul îngrijorărilor că scumpirea petrolului ar putea afecta direct consumatorii americani prin creșterea prețurilor la benzină și motorină.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne în continuare tensionată, iar evoluția conflictului este urmărită cu atenție de piețele financiare și de guvernele din întreaga lume. În funcție de dezvoltarea evenimentelor din regiune, prețurile petrolului ar putea continua să fluctueze semnificativ în perioada următoare.
