Mirela Loșniță
Deși numerarul continuă să domine economia României, în special în sectorul micilor plăți și tranzacțiilor zilnice, plățile electronice câștigă tot mai mult teren, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în obiceiurile de plată ale românilor. În prezent, există un decalaj mare între urban și rural în ceea ce privește accesul la soluții de plată moderne, iar aproximativ 40% dintre români sunt complet excluși din sistemul bancar.
Numerarul rămâne principalul mijloc de plată
Într-o conferință organizată de CES Bucharest, Bogdan Pătru, Government Engagement Director la Mastercard România & Croația, a subliniat faptul că numerarul rămâne, în continuare, principala metodă de plată în România, deși utilizarea acestuia este în scădere constantă. Potrivit afirmațiilor sale, 41% dintre firme încă își plătesc angajații în numerar, ceea ce arată că o mare parte din populație este încă dependentă de plățile cash.
„Se vede în continuare o scădere a numerarului. Este în continuare principalul mijloc de plată în România și motorul economiei, dar este în scădere.
Se vede o creștere a numărului de plăți electronice, a valorii acestora și a numărului de POS-uri. Totuși, este loc de îmbunătățire: doi din cinci români sunt complet nebancarizați”, a precizat Pătru, citând un studiu recent al Asociației Române a Băncilor.
Incluziunea financiară: un obiectiv important
Unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării economice și a unui sistem de plăți mai modernizat este nivelul scăzut de incluziune financiară. Conform datelor recente, aproximativ 30% din populația activă a României nu are acces la servicii bancare. Astfel, două din cinci persoane sunt complet nebancarizate, iar pentru aceste persoane, plățile electronice nu reprezintă o opțiune.
“Că este în continuare foarte mult loc de îmbunătăţit, cu siguranţă. Adică, acum se estimează că plăţile electronice au ajuns undeva la un 35 -36 % ca pondere, dar în continuare doi din cinci români sunt complet nebancarizaţi.
Îmi aduc aminte nişte declaraţii ale domnului Heiuş, dacă nu mă înşel, din 2023, care spunea că undeva la 20% din firme îşi plătesc toate taxele şi impozitele cash şi undeva la aproape, cred, 300.000 de firme care nu aveau cont curent pentru efectuare de plăţi.
Asta înseamnă că se duceau la trezorerie când trebuiau să-şi plătească taxele cu geanta, sacoşa, punga, fiecare după cât avea de plătit. E o zonă unde este loc de creştere şi este loc de mai bine, dar în continuare se menţine acest trend pozitiv ascendent”, a afirmat Pătru, la o conferinţă.
Este de așteptat ca, pe măsură ce numărul de plăți electronice crește și infrastructura bancară se îmbunătățește, acest decalaj să se reducă. Totuși, pentru a facilita integrarea completă a tuturor cetățenilor în sistemul financiar, este necesar un efort susținut din partea autorităților și sectorului privat în promovarea educației financiare și a soluțiilor de plată accesibile.
Impactul Legii 406/2023 asupra plăților în numerar
În 2023, Parlamentul României a adoptat Legea 406/2023, care prevede ca salariile să fie plătite doar în conturi bancare. Cu toate acestea, în urma unor modificări legislative, românii vor putea continua să primească salarii și în numerar, dar această excepție poate duce la o perpetuare a dependenței de numerar, în detrimentul dezvoltării unei economii complet digitalizate.
Legea 406/2023 a fost un pas important în direcția digitalizării economiei și încurajării plăților electronice. Totuși, posibilitatea de a plăti salarii în numerar va perpetua o situație deja existentă: aproximativ 20% dintre firme își plătesc obligațiile fiscale direct la trezorerie, în numerar, fără a folosi un cont bancar. Aceasta arată o provocare majoră în procesul de modernizare al economiei românești, dar și un semnal al necesității unei mai mari educații financiare.
Diferențele între urban și rural
Una dintre provocările majore în integrarea completă a plăților electronice este decalajul semnificativ dintre mediul urban și cel rural. În zonele urbane, accesul la tehnologie și soluții de plată moderne este mult mai avansat, iar majoritatea locuitorilor beneficiază de servicii bancare. În schimb, în mediul rural, lipsa infrastructurii și educației financiare face ca promovarea soluțiilor de plată electronice să fie mult mai dificilă.
„În orașe suntem peste media UE la accesibilitatea la tehnologie și soluții de plată. În mediul rural, însă, e o bătălie dificilă. Asta nu înseamnă că nu putem promova educația financiară și incluziunea financiară. Rolul nostru este să punem la dispoziție toate mijloacele necesare”, a afirmat reprezentantul Mastercard.
În ciuda progreselor semnificative în privința plăților electronice, România încă se află la un nivel relativ scăzut în comparație cu alte state europene. De aceea, pentru a îmbunătăți incluziunea financiară, autoritățile trebuie să investească mai mult în educația financiară, să sprijine înființarea de conturi bancare accesibile și să încurajeze dezvoltarea soluțiilor de plată digitale, atât în mediul urban, cât și în cel rural.
