Loredana Ionescu
În ultimele luni au apărut numeroase discuții legate de posibilitatea ca un premier demis prin moțiune de cenzură să fie propus din nou pentru conducerea Guvernului. Subiectul a devenit intens dezbătut în contextul actualei crize politice și al negocierilor pentru formarea unui nou Executiv.
Totuși, prevederile constituționale și deciziile Curtea Constituțională a României arată că nu există o interdicție clară care să împiedice re-desemnarea aceleiași persoane pentru funcția de prim-ministru.
Confuziile au apărut mai ales din interpretările politice și din folosirea selectivă a unor pasaje din jurisprudența CCR.
Ce spune Constituția despre desemnarea premierului
Potrivit Constituția României, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultări cu partidele parlamentare.
Textul constituțional nu prevede însă că aceeași persoană nu poate fi nominalizată din nou după căderea unui guvern prin moțiune de cenzură.
În februarie 2020, CCR a clarificat această problemă și a explicat că legea fundamentală nu interzice explicit re-desemnarea unui premier care a condus anterior un executiv demis.
Judecătorii constituționali au precizat că elementul esențial este existența unei încercări reale de formare a unei majorități parlamentare.
CCR: important este scopul desemnării
Curtea Constituțională a explicat că președintele trebuie să facă desemnarea „cu bună credință” și cu scopul formării unui guvern capabil să obțină votul Parlamentului.
Astfel, problema nu ține de numele persoanei propuse, ci de intenția reală a procedurii constituționale.
CCR a arătat că desemnarea devine problematică doar dacă este făcută exclusiv pentru a provoca respingerea succesivă a guvernelor și eventual dizolvarea Parlamentului în vederea alegerilor anticipate.
În rest, aceeași persoană poate fi propusă din nou pentru funcția de premier.
Rolul președintelui și al Parlamentului
În actualul sistem constituțional, președintele are rolul de mediator între forțele politice și trebuie să consulte partidele parlamentare înaintea desemnării unui candidat.
Totuși, votul decisiv aparține Parlamentului.
Parlamentarii sunt cei care aprobă sau resping programul de guvernare și lista miniștrilor.
Asta înseamnă că orice premier desemnat, indiferent dacă a mai ocupat sau nu funcția anterior, are nevoie de susținerea unei majorități parlamentare.
Dacă în urma negocierilor politice se formează o majoritate stabilă, aceeași persoană poate fi nominalizată din nou fără probleme constituționale.
Cum se aplică situația în actualul context politic
În actuala criză politică, discuțiile s-au concentrat inclusiv pe posibilitatea unei noi desemnări pentru Ilie Bolojan.
Specialiștii spun că o astfel de variantă este posibilă din punct de vedere constituțional, dacă negocierile dintre partide arată existența unei majorități parlamentare dispuse să susțină guvernul.
Succesul unei eventuale re-desemnări depinde însă de mai mulți factori politici importanți:
- numărul de voturi care poate fi obținut în Parlament;
- disponibilitatea partidelor de a forma o coaliție;
- susținerea unui program de guvernare coerent;
- capacitatea candidatului de a negocia o majoritate stabilă.
Fără aceste condiții, orice nominalizare rămâne doar o variantă teoretică.
Procedura poate fi reluată dacă primul guvern cade
Constituția permite reluarea procedurii de desemnare dacă prima încercare de formare a Guvernului eșuează.
Într-un astfel de scenariu, președintele poate veni fie cu un alt candidat, fie cu aceeași propunere.
Condiția este ca desemnarea să urmărească în continuare formarea unui executiv care să poată obține votul de încredere al Parlamentului.
În lipsa unei interdicții explicite în Constituție, specialiștii consideră că dezbaterea privind re-desemnarea unui premier rămâne în principal una politică.
În final, cheia formării viitorului Guvern rămâne existența unei majorități parlamentare capabile să susțină noul executiv.
Nicușor Dan anunță consultări cu toate partidele pentru noul guvern, inclusiv AUR.
Nicușor Dan a anunțat marți că toate partidele parlamentare vor fi invitate la viitoarele consultări pentru formarea noului guvern, inclusiv Alianța pentru Unirea Românilor.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței internaționale „Black Sea and Balkans Security Forum”, unde șeful statului a vorbit despre negocierile politice care urmează după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Președintele a precizat că următoarea rundă de discuții va fi una oficială, după întâlnirile informale purtate deja cu liderii politici în ultimele zile.
Toate partidele vor fi chemate la Cotroceni
Întrebat dacă reprezentanții AUR vor participa la consultările de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a răspuns că toate formațiunile parlamentare vor fi invitate, conform prevederilor constituționale.
„Evident (că va îi chema și pe cei de la AUR la consultări – n.r.). Probabil că următoarea rundă va fi de consultări formale și o să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a declarat președintele.
Potrivit acestuia, consultările oficiale ar putea începe chiar de joi sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.
Anunțul vine într-un moment tensionat pe scena politică, după demiterea Guvernului și începutul negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
Ce diferență vede Nicușor Dan între AUR și PSD
În timpul conferinței, șeful statului a fost întrebat care este diferența dintre AUR și Partidul Social Democrat, în contextul criticilor venite din spațiul politic la adresa ambelor formațiuni.
Nicușor Dan a spus că există diferențe clare între cele două partide și a făcut referire la poziționările lor privind securitatea și relațiile internaționale.
„Am văzut diferența asta la votul pe SAFE, la solicitarea SUA de suplimentare a trupelor în România… Sunt diferențe multe”, a declarat președintele.
Șeful statului nu a detaliat alte exemple, însă a lăsat să se înțeleagă că pozițiile partidelor privind parteneriatele occidentale și securitatea regională sunt criterii importante în evaluarea lor politică.
Tema securității a devenit una centrală în ultimele luni, mai ales în contextul situației din zona Mării Negre și al relațiilor României cu aliații din NATO.
Negocierile pentru noul guvern vor continua
Nicușor Dan a explicat că discuțiile pentru desemnarea unui nou premier vor continua până când va exista garanția unei majorități parlamentare stabile.
Președintele a insistat că nu își dorește o soluție grăbită care să provoace o nouă criză politică în scurt timp.
„Este o negociere în care fiecare dintre părți are condiții. O parte din condiții sunt discutabile, iar altele nu sunt. La nivel general, am încercat să spun că nu vom face experimente, adică vom duce aceste negocieri cât este nevoie astfel încât să avem garanția că prim-ministrul desemnat va avea votul în Parlament. Nu cred că va dura mult. Există rezonabilitate de toate părțile. În continuare, exclud varianta alegerilor anticipate”, a spus Nicușor Dan.
În ultimele zile, liderii politici au discutat mai multe variante pentru viitorul Executiv, inclusiv posibilitatea unui guvern tehnocrat sau a unei formule politice largi.
Interimatul Guvernului Bolojan poate continua
Întrebat despre durata interimatului actualului Executiv, președintele a declarat că nu exclude ca perioada să depășească termenul obișnuit de 45 de zile, dacă negocierile vor necesita mai mult timp.
Cu toate acestea, Nicușor Dan a precizat că își dorește rezolvarea rapidă a crizei politice.
„Pentru România, este bine ca această criză să se termine cât mai repede și voi acționa în sensul acesta”, a afirmat șeful statului.
Instabilitatea politică a început deja să producă reacții și în zona economică, iar analiștii avertizează că prelungirea negocierilor poate afecta încrederea investitorilor și stabilitatea piețelor financiare.
„Toată lumea e vinovată” pentru tensiunile din coaliție
Nicușor Dan a fost întrebat și dacă își asumă o parte din responsabilitatea pentru actuala situație politică.
Președintele a spus că tensiunile din coaliție s-au acumulat în timp și că toate părțile implicate poartă o parte din vină.
„Tensiunile din coaliția asta s-au amplificat, am mai spus. În decembrie țin minte că, la Consiliul European, discutând cu cineva de acolo, i-am spus: ‘mi-e teamă că lucrurile vor intra într-o sferă personală și o să fie dificil’. Evident, am plecat toți împreună, am promis toți împreună că o să lucrăm, dar nu s-a întâmplat. Toată lumea e vinovată. Au fost mai multe momente de mediere și poți să-ți reproșezi lucruri”, a declarat președintele.
În ultimele săptămâni, relațiile dintre partidele fostei coaliții s-au deteriorat puternic, pe fondul disputelor privind măsurile economice și formula de guvernare.
Alegerile anticipate rămân excluse
Deși scena politică traversează o perioadă complicată, Nicușor Dan a transmis că nu ia în calcul organizarea de alegeri anticipate.
Președintele consideră că România are nevoie de stabilitate și că soluția trebuie găsită prin negocieri parlamentare și formarea unei majorități funcționale.
În următoarele zile, atenția se va muta asupra consultărilor oficiale de la Palatul Cotroceni, unde liderii partidelor vor încerca să ajungă la o formulă de guvern capabilă să obțină votul Parlamentului.
Sursa foto: Arhivă
