Mirela Loșniță
Liderul AUR, George Simion, a folosit din nou un instrument vizual menit să atragă atenția în plenul Parlamentului. În timpul discursului său la dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, el a urcat la tribună cu o fotografie a Monicăi Hunyadi — același poster cu care apăruse și în decembrie, la o moțiune anterioară.
Monica Hunyadi a fost numită în 2024 în conducerea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Acest minister a fost condus de Sorin Grindeanu în intervalul 2021–2025, perioadă în care s-au făcut numirile care au alimentat ulterior numeroase scandaluri publice.
Posterul cu care George Simion s-a prezentat din nou la tribuna Parlamentului
Numele Monicăi Hunyadi a apărut în spațiul public în contextul scandalului „zborurilor de lux Nordis”. Potrivit unei investigații publicate de G4Media, ea a figurat printre pasagerii acestor zboruri alături de lideri PSD.
Profilul public al Monicăi Hunyadi a stârnit întrebări tocmai pentru că ascensiunea sa profesională a fost una rapidă și greu de explicat. Conform declarațiilor sale de avere, citate de G4Media, înainte de a ocupa funcții de conducere, ea fusese patroana unui mic coafor din județul Ilfov.
Începând cu anul 2022, însă, Hunyadi a fost numită în conducerea a două companii strategice din domeniul transporturilor, iar în 2024 a urcat în conducerea ASFR. Această traiectorie profesională rapidă, fără un parcurs evident în domeniul transporturilor, a fost folosită de liderul AUR ca exemplu pentru ceea ce numește practica „numirilor politice abuzive” făcute de PSD în instituțiile statului.
Nu este prima dată când George Simion folosește acest instrument vizual în Parlament. Aceeași fotografie a fost prezentată și în decembrie, atunci când a fost votată și respinsă a cincea moțiune de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan.
Reluarea posterului în actuala dezbatere are și o dimensiune simbolică: Simion vrea să sublinieze că problemele denunțate atunci nu au fost rezolvate și că aceleași practici politice — numirile clientelare în instituțiile-cheie ale statului — continuă să afecteze administrația publică.
