Ana Sasu
Biserica a reglementat încă din secolul al treilea, Postul cel Mare al Paștelui, acesta fiind împărțit în două. Postul Păresimilor sau al celor 40 de zile, care se ține până în duminica de Florii. căruia I se mai spune și postul prepascal.
Obiceiul postului de paște se pierde, din păcate odată cu trecerea timpului, oamelor fiindu-le tot mai greu să se conformeze acestor tradiții. De exemplu în săptămâna patimilor se ține postul pascal, care durează o săptămână și este considerat destul de aspru. Totuși mai sunt oameni care țin post de acest fel. Totul ține de dorința și posibilitatea credinciosului. Dar mulți sunt cei care țin postul la fel ca cel dinaintea Floriilor.
Biserica nu mai recomandă de multă vreme diferențierea între cele două feluri de post, considerându-l ca fiind unul singur.
Săptămâna Mare a Paștelui are o semnificație puternică
În săptămâna mare se adduce omagiu ultimillor zile din viața Mântuitorului pe pământ:
„Marea zi de Luni – este amintită jertfa tânărului Iosif care a fost vândut de frații săi ca sclav în Egipt, faptă care este un arhetip al trădării și vânzării lui Hristos de către Iuda.
Marea zi de Marți – este ziua în care se reamintește pilda celor 10 fecioare, cinci bune și cinci nebune care ne învață să priveghem fim pregătiți în orice moment pentru întâlnirea cu Mântuitorul.
Marea zi de Miercuri – este ziua pomenirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi picioarele lui Hristos și după ce le-a uscat cu părul ei le-a uns cu mirul cel mai de preț. Femeia păcătoasă este un simbol al pocăinței reale și a renunțării cu adevărat la păcat.
Sfânta și Marea Joi – este o zi complicată. În ea se amintește de spălarea picioarelor ucenicilor ca model de urmat în smerenie, este ziua în care Iisus arată tovarășilor săi la cina cea de taină modul în care se va face jertfa nesângeroasă, instituind Taina Sfinei Euharistii, are loc rugăciunea arhierească dar este și începutul patimilor prin vinderea Lui de către Iuda.
Vinerea Mare – retrăim înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului nostru și în toate bisericile ortodoxe are loc prohodul Domnului, slujba de înmormântare.
Marea Sâmbătă – este prăznuită îngroparea și pogorârea la Iad a Mântuitorului unde eliberează sufletele drepților de sub stăpânirea morților.”, potrivit Click!
Ce reguli respectăm în Săptămâna Patimilor
Săptămâna patimilor reprezintă o continuitate a Postului Păresimilor iar la slujbele din Biserici se aduc omagii ultimilor zile ale lui Hristos pe pământ înainte de răstignirea și Învierea Lui.
Potrivit aceleași surse, „în Miercurea Mare, ziua în care a avut loc transformarea ucenicului Iuda în însuși vânzătorul Domnulu”, se recomandă să se ține post negru. Este ultima zi în care se iese la mucă pe camp.
În Joia mare credincioșii merg la spovedit iar seara, îmbrăcați în straie de doliu, se merge la slujba de denie. Tot în Joia mare se face pomenirea strămoșilor noștri iar femeile pregătesc și duc colaci la biserică, dar și prescuri, vin și fructe pentru a fi sfințite și împărțite oamenilor nevoiași.
Bărbații sunt cei care aprind focuri rituale în curțile lor, pentru ca sufletele morților să regăsească drumul spre casă.
În Săptămâna Patimilor „se păstrează liniștea, ne aliniem tristeții generale a unei perioade de doliu – în unele zone ale țării lumea chiar poartă doliu, se mătură curțile, se repară gardurile
Sâmbăta, ultima zi a postului, se sacrifică mielul, se pregătesc mâncăruri tradiționale, se pregătesc coșurile pentru sfințit la slujba de Înviere. Este săptămâna în care oamenii ar trebui să devină mai buni, mai iertători și mai iubitori.”, conform aceleași surse.
Ce nu e bine să facem în Săptămâna Mare
Din Joia Mare nu se mai face nici un fel de muncă a câmpului, și în acea noapte, nu se doarme deoarece cine doarme va fi leneș pe tot parcursul anului.
În Vinerea mare nu se slujește sfânta Liturghie, credincioșii țin post negru, nu lucrează/ La Biserică nu se trag nici clopotele. Chiar dacă cineva trebuie îngropat, nu se trag clopotele ci se va bate toaca.
Ce nu mâncăm dacă ținem post în Săptămâna Mare
În trecut, în Săptâmâna Mare se ținea postul cel mai aspru. Cu trecerea timpului se ține același post ca înainte de sărbătoarea Floriilor.
„Doar cei care pot și care din iubire de Dumnezeu doresc să sacrifice plăcerea de a mânca pot ține post aspru, mâncând numai pesmeți, pâine uscată semințe și fructe uscate. Miercuri, în ziua în care Iuda a vândut pe Dumnezeu primind în schimb 30 de arginți, cei mai evlavioși pot ține post negru.”, conform aceleași surse.
