Grigore Madalina
Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate privind legea care interzice vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale până la finalul anului 2027. Actul normativ, adoptat de Parlament cu susținerea PSD și AUR, vizează inclusiv instituțiile de credit și orice altă societate în care statul are calitatea de acționar.
Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, șeful statului consideră că legea ridică mai multe probleme de constituționalitate. Printre argumentele invocate se află lipsa de claritate, posibila afectare a dreptului de proprietate și restrângerea unor operațiuni deja aflate în curs.
Legea stabilește o interdicție până la 31 decembrie 2027 pentru vânzarea acțiunilor deținute de stat. În același timp, prevede suspendarea operațiunilor de înstrăinare aflate deja în desfășurare, aspect care a fost contestat în sesizarea trimisă la CCR.
Ce prevede legea contestată la CCR
Actul normativ vizat de sesizarea președintelui stabilește că acțiunile deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit sau alte societăți unde statul este acționar nu mai pot fi înstrăinate până la finalul anului 2027.
Interdicția se aplică indiferent de cota de capital social deținută de stat. De asemenea, legea prevede suspendarea, până la aceeași dată, a operațiunilor de înstrăinare aflate deja în curs.
În forma votată de Parlament, proiectul a fost prezentat ca o măsură pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Susținătorii săi au invocat nevoia de a păstra controlul statului asupra unor companii considerate importante.
Pe de altă parte, criticii legii susțin că măsura poate bloca listări, vânzări de pachete minoritare sau proceduri economice aflate deja într-un cadru legal. Această perspectivă apare și în sesizarea trimisă Curții Constituționale.
Argumentele invocate de președinte
În sesizarea transmisă CCR, președintele Nicușor Dan susține că legea ar fi fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi constituționale. Printre articolele invocate se află art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) și (2), art. 20 și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție.
Documentul arată că legea criticată reia, în anumite puncte, arhitectura Legii nr. 173/2020, care a mai fost analizată de Curtea Constituțională. Totuși, potrivit sesizării, noua lege introduce elemente diferite, care trebuie evaluate separat.
„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (…) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicție pură și simplă, fără nicio excepție, fără un regim diferențiat de înstrăinare pe piețe reglementate, fără sancțiunea expresă a nulității absolute și fără nicio intervenție asupra OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituționalitate privesc tocmai elementele nou introduse”, se arată în sesizarea adresată CCR.
Președintele mai susține că între timp cadrul legislativ s-a modificat semnificativ. În document este menționată reforma OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, dar și apariția altor acte normative relevante.
Problema clarității și previzibilității legii
Unul dintre punctele centrale ale sesizării se referă la calitatea legii. Președintele consideră că actul normativ nu ar respecta cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de Constituție.
În document se arată că orice lege trebuie formulată suficient de clar pentru ca persoanele vizate să poată înțelege consecințele aplicării sale. Această critică vizează mai ales relația dintre legea contestată și alte acte normative deja existente.
„În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permițând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act”, transmite Nicușor Dan.
Sesizarea mai arată că legea intră în coliziune cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului. Potrivit documentului, nu există o regulă clară prin care acest conflict normativ să fie soluționat.
„Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres și nici nu stabilește vreo regulă de soluționare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune”, se mai arată în sesizare.
Efectele asupra investitorilor și procedurilor aflate în derulare
O altă critică importantă se referă la efectele pe care legea le-ar putea produce asupra investitorilor privați. Sesizarea susține că suspendarea operațiunilor în curs ar putea afecta poziția juridică a celor implicați deja în proceduri de înstrăinare.
Sunt vizate situații precum ofertanții declarați câștigători, investitorii care au constituit garanții sau cei care au parcurs proceduri autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În această logică, legea ar produce efecte asupra unor raporturi juridice deja începute.
„Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă, până la 31 decembrie 2027, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (…) aflate în curs de realizare”, iar art. 3 alin. (3) sancționează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit. Aceste dispoziții afectează direct poziția juridică a investitorilor privați angajați în procedurile suspendate: ofertanți declarați câștigători prin acte administrative, participanți care au constituit garanții sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, argumentează Președintele.
În continuarea sesizării este invocată și restricția privind libera circulație a capitalurilor. Aceasta este raportată la art. 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în contextul efectelor asupra operațiunilor economice.
Legea a fost votată cu susținerea PSD și AUR
Legea contestată de președintele Nicușor Dan a fost adoptată în Parlament cu susținerea PSD și AUR. Actul normativ a fost prezentat de social-democrați ca o măsură de protejare a companiilor de stat profitabile.
Potrivit votului din Camera Deputaților, s-au înregistrat 178 de voturi „pentru”, 103 „împotrivă” și opt abțineri. Camera Deputaților a fost for decizional pentru acest proiect.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat anterior că partidul se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că a cerut depunerea unui proiect de lege în acest sens.
„PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vreau să facem o distincție între aceste lucruri, ca să nu existe confuzie. (…) L-am rugat pe liderul senatorilor, Daniel Zamfir, să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de doi ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, spunea liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe 17 aprilie.
După trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, aplicarea legii depinde de decizia judecătorilor CCR. Aceștia urmează să stabilească dacă actul normativ respectă sau nu exigențele constituționale invocate de președinte.
