Georgescu Dragos
Noul executiv condus de Ilie Bolojan a intrat oficial în pâine. Prima ședință de guvern de la Palatul Victoria, desfășurată luni, s-a încheiat cu adoptarea a două acte normative importante, care stabilesc liniile de acțiune ale Guvernului în următoarea perioadă și configurează arhitectura organizatorică a noii formule guvernamentale. Printre măsurile aprobate se numără un proiect de lege care oferă Executivului dreptul de a emite ordonanțe simple pe timpul vacanței parlamentare, dar și o ordonanță de urgență care transpune în legislație decizia Parlamentului de învestire a noului cabinet.
Primele deciziii luate de Ilie Bolojan ca premier. Ce acte normative s-au semnat
Potrivit comunicatului oficial transmis după ședința de guvern, cele două acte normative stabilesc cadrul legal pentru funcționarea noului executiv într-o perioadă marcată de reforme anunțate și de nevoia de eficientizare a aparatului administrativ. Aceste măsuri au fost luate rapid, în contextul unui calendar politic intens și al așteptărilor ridicate din partea populației și a mediului economic.
Executivul a aprobat, în ședința de luni, un proiect de lege esențial care definește exact domeniile în care Guvernul va avea dreptul de a adopta ordonanțe simple. Este vorba despre o perioadă temporară, cuprinsă între intrarea în vigoare a legii și reluarea activității Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară din 2025.
Această decizie vizează domenii de maximă importanță pentru buna funcționare a statului. Printre acestea se numără: finanțele publice și economia, dezvoltarea regională, lucrările publice și administrația, agricultura, domeniul muncii și solidarității sociale, digitalizarea administrației, sănătatea, transporturile și infrastructura, protecția mediului, afacerile externe, activitățile consulare și investițiile străine.
De asemenea, Guvernul va avea competențe pentru a reglementa în domeniul investițiilor și proiectelor europene, al culturii, dar și în ceea ce privește prorogarea sau modificarea unor termene stabilite anterior prin acte normative cu putere de lege. Această capacitate de intervenție legislativă este considerată necesară pentru a asigura continuitatea guvernării și pentru a răspunde rapid nevoilor sistemice, mai ales în contextul în care Parlamentul nu este în sesiune.
Proiectul de lege urmează să fie transmis Parlamentului cu solicitarea expresă de a fi dezbătut și aprobat în regim de urgență, având în vedere caracterul temporar și necesitatea promptitudinii în deciziile executive.
O nouă structură guvernamentală, cu cinci viceprim-miniștri
Al doilea act normativ adoptat în ședința de guvern este o ordonanță de urgență care transpune în legislația de organizare a Executivului Hotărârea Parlamentului de acordare a încrederii Guvernului condus de Ilie Bolojan. Această ordonanță vine să oficializeze structura de conducere a guvernului și să clarifice atribuțiile fiecărei funcții de vicepremier, în special ale celor fără portofoliu.
Conform ordonanței, la nivelul Guvernului vor activa cinci viceprim-miniștri. Dintre aceștia, doi sunt vicepremieri cu portofoliu, în fruntea unor ministere importante, iar alți trei sunt vicepremieri fără portofoliu. Atribuțiile celor fără portofoliu vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului și vor viza domenii strategice.
Mai exact, unul dintre vicepremierii fără portofoliu va avea în coordonare instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Un al doilea va fi responsabil cu reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice. Totodată, toți cei trei vicepremieri fără portofoliu vor avea atribuții în avizarea proiectelor de acte normative cu impact bugetar, în funcție de decizia prim-ministrului.
Această distribuție a responsabilităților reflectă o strategie guvernamentală de descentralizare și de orientare a deciziilor către eficiență și reformă. Guvernul Bolojan pare să mizeze pe o structură flexibilă, în care vicepremierii joacă un rol-cheie în procesul decizional și de coordonare a domeniilor transversale.
Cine sunt cei cinci viceprim-miniștri din Guvernul Bolojan
Noua componență a echipei guvernamentale include cinci vicepremieri, fiecare dintre ei având un profil politic și administrativ semnificativ. Doi dintre aceștia conduc și ministere esențiale pentru politicile interne și externe ale țării.
Marian Neacșu, reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD), a fost desemnat viceprim-ministru. Cu experiență în administrație și în negocierile politice, Neacșu va avea un rol important în gestionarea relației cu partenerii sociali și în zona de politici economice.
Tánczos Barna, membru al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), este cel de-al doilea viceprim-ministru fără portofoliu. Acesta a mai deținut în trecut funcții guvernamentale, inclusiv la Mediu, fiind un cunoscut susținător al politicilor de dezvoltare durabilă.
Michael-Dragoș Anastasiu a fost numit viceprim-ministru fără portofoliu. De profesie medic și antreprenor cu experiență în turism și mobilitate, Anastasiu este văzut ca o alegere menită să aducă un suflu nou în administrație, din afara sistemului politic tradițional.
Marian-Cătălin Predoiu, membru marcant al Partidului Național Liberal (PNL), va ocupa funcția de viceprim-ministru și, în același timp, pe cea de ministru al afacerilor interne. Este unul dintre cei mai vechi politicieni liberali, cu o carieră consolidată în justiție și administrație.
Liviu-Ionuț Moșteanu, din partea Uniunii Salvați România (USR), este viceprim-ministru și ministru al apărării naționale. Numirea sa vine într-un context de securitate internațională complicat, iar portofoliul Apărării este esențial în arhitectura guvernamentală și în relația cu partenerii NATO.
Această echipă de vicepremieri reflectă o diversitate politică semnificativă, Guvernul fiind format din reprezentanți ai celor mai importante formațiuni parlamentare. Ilie Bolojan pare să fi optat pentru o formulă care combină expertiza administrativă cu reprezentativitatea politică, într-un efort de coeziune și stabilitate.
Guvernul își asumă reforme și eficientizare
Una dintre noutățile notabile aduse de ordonanța de urgență este legată de atribuțiile vicepremierilor fără portofoliu. Aceștia nu doar că vor coordona domenii importante din zona guvernamentală, dar vor avea un rol esențial în procesul de avizare a tuturor proiectelor cu impact bugetar.
Această măsură poate fi interpretată ca o strategie de control suplimentar asupra cheltuielilor publice și a modului în care sunt gestionate resursele statului. Prin implicarea directă a vicepremierilor în analiza proiectelor cu efecte financiare, Executivul își asumă o direcție mai riguroasă în ceea ce privește disciplina bugetară.
În plus, atribuirea explicită a responsabilității pentru coordonarea reformei statului către unul dintre vicepremieri este un semnal clar că Guvernul dorește să avanseze pe agenda de modernizare a aparatului administrativ. Reformele anunțate vizează digitalizarea, reducerea birocrației și creșterea eficienței în instituțiile publice.
Prin aceste măsuri, Guvernul Bolojan își propune să impună un stil de guvernare orientat spre rezultate concrete și responsabilitate executivă crescută. Premierul a insistat deja, în declarațiile sale anterioare, pe nevoia de reforme structurale care să transforme administrația într-un partener real al cetățeanului.
Adoptarea acestor acte normative încă din prima zi de lucru oficială a noului executiv transmite un mesaj de fermitate și organizare. Guvernul își conturează astfel prioritățile și stabilește un cadru clar de funcționare, care să permită luarea deciziilor în mod operativ, fără sincope generate de proceduri birocratice sau vid legislativ.
Miza principală a acestor măsuri pare să fie asigurarea continuității actului guvernamental într-o perioadă în care Parlamentul nu este în sesiune, dar și fundamentarea unei structuri executive flexibile și eficiente. Atribuțiile clar stabilite pentru fiecare vicepremier, în special pentru cei fără portofoliu, vor permite o distribuție echilibrată a sarcinilor și o coordonare mai eficientă la nivel central.
Guvernul condus de Ilie Bolojan începe astfel mandatul cu o direcție clară, bazată pe decizii rapide și pe asumarea responsabilității în domenii cheie. Primele măsuri adoptate conturează un stil de guvernare pragmatic, în care accentul cade pe eficiență, transparență și coordonare politică fermă.
