Georgescu Dragos
Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să adopte, în ședința de vineri, un pachet de măsuri cu impact major asupra bugetarilor din România. Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, Executivul va aproba o Ordonanță de Urgență care introduce primele măsuri de austeritate, în încercarea de a reduce cheltuielile publice și de a acoperi deficitul bugetar.
Primele măsuri de austeritate ale Guvernului Bolojan. Ce sporuri se taie
Printre cele mai importante modificări se numără plafonarea anumitor sporuri acordate angajaților din sectorul public, în special sporul de antenă, care va fi limitat la suma de 300 de lei brut lunar. Această măsură va aduce, conform calculelor guvernamentale, o economie anuală de 1,53 miliarde de lei la bugetul de stat. În paralel, Guvernul Bolojan va introduce și un sprijin financiar pentru consumatorii vulnerabili, în contextul în care plafonarea prețurilor la energie electrică va expira la 1 iulie.
Sporurile acordate în sistemul bugetar românesc au devenit în ultimii ani o sursă de nemulțumiri în rândul contribuabililor. Angajații din instituții publice și companii de stat beneficiază de o gamă largă de sporuri, unele dintre ele considerate nejustificate sau excesive. Potrivit datelor oficiale, România cheltuie anual aproximativ 3 miliarde de euro pe aceste beneficii salariale, o sumă considerabilă în contextul unui buget tensionat.
Un exemplu ilustrativ este sporul acordat judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR). Președintele instituției primește lunar un spor pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” în valoare de 11.769 de lei, în timp ce ceilalți judecători primesc 11.315 lei. Aceste sume se adaugă salariilor de bază, deja considerabile.
Plafonarea sporului de antenă: impact imediat
Conform proiectului de Ordonanță de Urgență analizat de Executiv, unul dintre cele mai discutate sporuri – cel de antenă – va fi plafonat la suma de 300 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 172 de lei net. În prezent, acest spor reprezintă 15% din salariul de bază, dar nu poate depăși 1.500 de lei brut.
Această reducere va afecta mii de angajați din instituțiile publice, în special cei care invocă expunerea la radiații sau unde electromagnetice în activitatea curentă. Reducerea semnificativă a acestui spor va duce la o economie considerabilă la nivel național, estimată la 1,53 miliarde de lei anual.
Pe lângă sporul de antenă, Guvernul ia în calcul și alte forme de stimulente salariale care vor fi analizate individual. Lista completă a sporurilor acordate în sectorul public include:
Spor de vechime: între 5% și 25% din salariu, în funcție de anii de activitate
Spor pentru fonduri europene: 50% din salariu, acordat angajaților care lucrează în gestionarea proiectelor finanțate prin fonduri europene
Spor de doctorat: 50% din salariu, acordat celor care dețin titlul academic
Spor de noapte: 25% din salariu pentru angajații care desfășoară activitate în tura de noapte
Spor de stres: 1.000 de lei lunar pentru funcțiile considerate stresante
Spor pentru praf, calculator sau radiații: până la 1.500 de lei lunar
Spor de bucătărie: poate ajunge la 100% din salariul de bază, în cazul unui bucătar-șef
Aceste beneficii au fost introduse de-a lungul anilor prin acte normative succesive, fără o evaluare clară a impactului financiar și a eficienței administrative. În multe cazuri, sporurile sunt acordate automat, fără ca angajatul să dovedească o expunere reală la factorii de risc pentru care sunt concepute.
Austeritate și echitate: linia strategică a noului guvern
Noul cabinet condus de Ilie Bolojan vine cu o viziune pragmatică în ceea ce privește cheltuirea banului public. Premierul a declarat în mai multe rânduri că România nu își mai permite să susțină un aparat bugetar supradimensionat și răsplătit nejustificat în raport cu performanțele. În acest context, măsurile de plafonare și reorganizare a salariilor sunt considerate o necesitate și nu o opțiune politică.
Obiectivul anunțat de Guvern este reducerea deficitului bugetar, care în prezent depășește 5% din PIB, și alinierea politicilor salariale din sectorul public la cele din mediul privat. Reforme similare au fost aplicate în trecut, dar au fost anulate sau diluate sub presiunea sindicatelor.
Compensații pentru populație: ajutor la factura de energie
Tot în cadrul ședinței de guvern de vineri, Executivul va adopta o măsură de sprijin pentru populația vulnerabilă. În contextul în care de la 1 iulie 2025 expiră schema de plafonare a prețurilor la energie electrică, autoritățile vor introduce un ajutor financiar direct pentru plata facturii la curent. Suma propusă este de 50 de lei pe lună, destinată categoriilor sociale defavorizate.
Această compensație vine într-un moment sensibil, în care prețurile la energie sunt din nou în creștere, iar sezonul cald presupune un consum ridicat de electricitate, mai ales pentru aparatele de aer condiționat. Potrivit Ministerului Muncii, criteriile de eligibilitate vor fi stabilite în funcție de venitul pe membru de familie și de tipul de consum casnic.
Sindicatele anunță proteste
Reacțiile la anunțurile privind măsurile de austeritate nu au întârziat să apară. Federațiile sindicale din sectorul public au criticat deja intenția Guvernului de a tăia din sporuri, argumentând că aceste beneficii sunt parte integrantă a contractului de muncă și că eliminarea sau plafonarea lor echivalează cu o reducere salarială mascată.
Liderii sindicali au avertizat că vor organiza proteste și greve în perioada următoare dacă Executivul nu va accepta un dialog social real. Ei susțin că măsurile anunțate afectează veniturile a sute de mii de angajați din administrație, educație, sănătate și alte domenii esențiale.
Economiile preconizate și posibilele efecte
Guvernul Bolojan estimează că plafonarea sporului de antenă, singură, va aduce o economie de peste 1,5 miliarde de lei pe an. În cazul în care vor fi plafonate și alte sporuri, economiile la buget ar putea depăși 5 miliarde de lei anual. Acești bani ar putea fi redirecționați către investiții, infrastructură, educație și sănătate sau pentru susținerea reducerii deficitului bugetar.
Pe termen scurt, însă, măsurile ar putea genera tensiuni sociale și nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul public. Experții în economie atrag atenția că succesul reformei depinde în mare măsură de modul în care vor fi comunicate aceste măsuri și de cât de transparent va fi procesul de aplicare.
Executivul a transmis că reforma sporurilor va fi urmată de o amplă restructurare a grilei de salarizare în sectorul public. Obiectivul este introducerea unui sistem unitar și echitabil de salarizare, în care veniturile să fie legate de performanță și responsabilitate, nu de sporuri nejustificate.
Ministerul Finanțelor lucrează deja la un nou proiect de lege a salarizării, care ar putea fi prezentat în toamnă. Până atunci, măsurile temporare, precum plafonarea sporurilor, vor fi aplicate prin ordonanțe de urgență.
Reacția opiniei publice
În mediul online, opinia publică este divizată. Unii susțin măsurile de austeritate ca fiind necesare și corecte, în timp ce alții consideră că sporurile ar trebui eliminate complet, nu doar plafonate. Există și voci care cer ca reforma să vizeze nu doar angajații de rând, ci și funcțiile de conducere, unde sporurile și salariile sunt mult mai mari.
Mulți contribuabili se declară revoltați de sumele uriașe primite de unii funcționari publici pentru activități care nu justifică, în mod obiectiv, astfel de compensații.
Ce urmează
Vineri, Guvernul Bolojan urmează să adopte ordonanța de urgență privind plafonarea sporurilor. Dacă măsurile vor fi publicate în Monitorul Oficial în aceeași zi, ele ar putea intra în vigoare chiar din luna iulie. Ulterior, vor urma și alte decizii, inclusiv restructurări în administrație și digitalizarea serviciilor publice, toate făcând parte din planul general de eficientizare a statului.
Executivul promite că nu va renunța la reforme, în ciuda presiunii politice sau sindicale. Prioritatea este stabilitatea financiară a țării și responsabilizarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.
