Georgescu Dragos
Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, se confruntă cu acuzații grave după ce a fost sancționat de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru încălcarea legislației privind protecția datelor. În urma unei investigații desfășurate de instituția responsabilă cu supravegherea respectării drepturilor cetățenilor în materie de date personale, Georgescu a fost găsit vinovat de colectarea neautorizată a informațiilor personale ale românilor, în perioada campaniei electorale.
Probleme mari pentru Călin Georgescu. Este acuzat că a colectat datele românilor. Ce pedeapsă a primit
Conform informațiilor oficiale, fostul prezidențiabil ar fi strâns în mod netransparent date precum nume, prenume, adrese de e-mail și numere de telefon, folosindu-se de un formular de contact disponibil pe site-ul său personal. Acțiunile s-au derulat în intervalul 6 decembrie 2024 – 3 aprilie 2025, perioadă care coincide cu faza de pregătire a candidaturii sale pentru alegerile prezidențiale.
Autoritatea Națională a finalizat investigația în luna iunie 2025 și a concluzionat că fostul candidat a încălcat atât legislația națională, cât și reglementările europene în domeniul protecției datelor. Pentru faptele constatate, Călin Georgescu a fost sancționat cu două amenzi substanțiale.
Prima amendă, în valoare de 30.000 de lei, a fost aplicată pentru încălcarea art. 4 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 506/2004, care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice. A doua sancțiune, în cuantum de 20.286,80 lei, echivalentul a 4.000 de euro, a fost emisă pentru încălcarea articolelor 12-14 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), documentul de bază privind protecția datelor la nivel european.
În comunicatul emis de instituție se precizează:
„Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat, în luna iunie 2025, o investigație la operatorul Georgescu Călin, în cadrul căreia s-a constatat încălcarea prevederilor art. 4 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 506/2004 și ale art. 12-14 din Regulamentul (UE) 2016/679.”
Această decizie creează un precedent important pentru viitorii candidați la funcții publice, atrăgând atenția asupra necesității respectării legislației privind protecția datelor, inclusiv în contextul campaniilor electorale.
Ce a constatat Autoritatea în urma investigației
Potrivit raportului întocmit de ANSPDCP, Călin Georgescu ar fi colectat datele personale ale cetățenilor fără a-i informa în mod clar și complet cu privire la modul în care aceste informații urmau să fie utilizate. Datele respective au fost colectate printr-un formular de contact online, disponibil pe site-ul său oficial. Problema nu a fost doar existența formularului, ci lipsa transparenței privind scopurile prelucrării și lipsa informării legale.
Mai exact, persoanele vizate nu au fost informate despre:
identitatea operatorului de date (în acest caz, Călin Georgescu);
scopul colectării datelor;
temeiul legal al prelucrării;
perioada de stocare a datelor;
drepturile de care dispun în conformitate cu legislația GDPR (dreptul de acces, rectificare, ștergere, restricționare etc.).
Toate aceste elemente sunt obligații legale prevăzute de articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (UE) 2016/679, iar nerespectarea lor constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale persoanelor.
Colectare netransparentă, în context electoral
Contextul în care au fost colectate datele adaugă o notă și mai gravă întregii situații. Potrivit ANSPDCP, informațiile personale au fost strânse în perioada în care Călin Georgescu se promova ca prezidențiabil, ceea ce ridică semne de întrebare legate de posibilele utilizări politice ale acestor date.
În lipsa unor informări clare, oamenii nu au știut că datele lor sunt prelucrate pentru scopuri electorale, iar acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor de legalitate, echitate și transparență, esențiale în orice proces de colectare a datelor personale.
Mai mult, instituția subliniază că orice colectare de date în scopuri de campanie electorală trebuie să respecte principiul consimțământului informat, ceea ce presupune nu doar existența unei casete bifabile, ci o informare completă și accesibilă a persoanelor vizate. În cazul lui Călin Georgescu, aceste cerințe nu au fost respectate.
Până la acest moment, Călin Georgescu nu a transmis o poziție oficială în legătură cu sancțiunile aplicate de ANSPDCP. Nici echipa sa de campanie și nici avocații care l-au reprezentat în perioada electorală nu au oferit comentarii privind decizia autorității.
Absența unei reacții oficiale lasă loc de speculații cu privire la modul în care fostul candidat va gestiona consecințele legale și de imagine ale acestei sancțiuni. De asemenea, rămâne neclar dacă Georgescu va contesta sau nu în instanță amenzile aplicate, în condițiile în care Regulamentul GDPR permite acest lucru prin căile legale de atac.
Implicații juridice și politice
Cazul Călin Georgescu aduce din nou în atenție problema utilizării datelor personale în campaniile politice. Deși legislația europeană este clară și fermă în privința drepturilor cetățenilor, aplicarea acestor norme în context electoral s-a dovedit adesea dificilă, mai ales în lipsa unor mecanisme clare de control și monitorizare în timp real.
Folosirea abuzivă a datelor personale poate duce la influențarea alegerilor, manipularea opiniei publice și afectarea integrității procesului democratic. Prin urmare, autoritățile de reglementare din întreaga Uniune Europeană urmăresc cu atenție modul în care datele sunt colectate și utilizate de către candidați și partide politice.
În România, cazul lui Călin Georgescu ar putea deveni un precedent important, arătând că instituțiile statului pot și trebuie să intervină atunci când drepturile cetățenilor sunt încălcate, indiferent de statutul public al persoanei implicate.
Ce prevede legislația în astfel de cazuri
Potrivit Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), operatorii de date au următoarele obligații:
să informeze în mod clar și accesibil persoanele vizate;
să prelucreze date doar în baza unui temei legal (consimțământ, contract, obligație legală etc.);
să asigure securitatea datelor;
să respecte drepturile persoanelor vizate (dreptul la informare, acces, rectificare, ștergere, opoziție etc.).
Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri anuală a companiei (pentru entitățile juridice). În cazul persoanelor fizice, amenzile sunt stabilite proporțional cu gravitatea încălcării și impactul asupra persoanelor vizate.
Ce pot face cetățenii în astfel de situații
Cetățenii ale căror date au fost colectate fără consimțământ au dreptul să depună plângere la ANSPDCP, iar în cazuri grave pot solicita despăgubiri în instanță, în conformitate cu articolul 82 din GDPR.
De asemenea, este important ca oamenii să fie vigilenți în ceea ce privește modul în care își oferă datele personale, să citească politicile de confidențialitate ale site-urilor și să verifice dacă există informări clare înainte de a completa formulare online.
