Redactia
Toată lumea lasă o sarcină să stea pe lista de activități pentru câteva ore, sau zile… sau săptămâni. Procrastinarea (sau amânarea acțiunii) este un fenomen normal, universal – ceea ce face cu atât mai importantă capacitatea de a înțelege de ce ne lovește și de a ști ce să facem în acest sens.
Ce este procrastinarea?
Procrastinarea este practica de a efectua sarcini mai puțin urgente, în detrimentul celor mai importante, sau de a face lucruri mai plăcute în locul celor mai puțin plăcute și dificile și, astfel, de a amâna sarcinile iminente.
Procrastinarea este sinonimă cu lenea?
Pentru mulți oameni, procrastinarea este percepută ca fiind la fel ca lenea. Dacă nu duceți lucrurile la bun sfârșit, dacă nu vă îndepliniți angajamentele, oamenii creează rapid toate tipurile de etichete neplăcute: leneș, neglijent, inutil.
Este chiar adevărat?
Lenea sugerează dorința de a nu face nimic. Când ne gândim la lene, ne gândim la apatie, inactivitate și lipsă de energie.
Procrastinarea nu este deloc un proces pasiv sau inactiv. Este, de fapt, un proces foarte activ. Alegem să facem altceva decât ceea ce ar trebui sau am putea să facem. Activitatea evitată este înlocuită de o activitate mai plăcută sau mai ușoară. Deci, majoritatea dintre noi nu suntem apatici, inactivi sau leneși atunci când ne amânăm sarcinile.
De ce procrastinăm?
Oamenii presupun adesea că amânarea este pur și simplu o lipsă de voință, dar, în realitate, situația este mult mai complexă decât atât.
Când ne confruntăm cu o sarcină pe care trebuie să o finalizăm, de obicei ne bazăm pe autocontrolul nostru pentru a ne împinge pe noi înșine să o ducem la bun sfârșit. Mai mult, motivația noastră, ce se bazează pe așteptarea de a primi o anumită recompensă pentru eforturile depuse, ne poate susține autocontrolul și poate crește probabilitatea de a ne rezolva sarcinile în timp util.
Chris Heath, un psihiatru care profesează în SUA, spune că, de obicei, procrastinarea are loc, deoarece sarcina pe care o avem de îndeplinit ni se pare prea dificilă. „Uneori, cel care procrastinează crede că nu va face o treabă bună. Aceasta este într-adevăr o problemă de stimă de sine – ca și cum persoana nu este capabilă să îndeplinească sarcina. Adesea, persoana are un anumit grad de rușine sau vinovăție și este posibil să nu fie conștientă, ceea ce face ca această sarcină deja dificilă să pară aproape imposibilă.”
Dr. Heath consideră că amânarea este de fapt un mecanism de apărare. „Subconștientul crede că te ajută. Dar este greșit. Așadar, în mintea celui care procrastinează este folosit un mecanism de apărare – reprimarea – pentru a uita ceea ce are de făcut. «Oh, sunt atât de multe alte lucruri pe care trebuie să le fac. » Și, de obicei, este minimizat timpul alocat finalizării sarcinilor. Acesta este, desigur, un truc pe care mintea noastră îl folosește pentru a se juca cu noi.”
Cei mai mulți dintre noi tind să își paseze vina
Unii oameni dau vina pe tehnologia modernă, în special pe internet, pentru creșterea ratelor de amânare în ultimele decenii. De câte ori ați început să căutați informații online și apoi ați fost distras de alte site-uri? Și, înainte să vă dați seama, au trecut ore și încă nu ați început ceea ce aveți de făcut.
Când amânarea „se apropie” de momentul în care v-ați propus să vă ocupați de sarcinile dvs., nu există suficient timp pentru a le face bine. Devin mai stresante și ineficiente, decât dacă ați fi avut mai mult timp la dispoziție. Așadar, aceasta este o dovadă falsă a celui care procrastinează că nu era capabil să rezolve sarcina încă de la început.
Cum să oprim procrastinarea
Probabil că v-ați întrebat la un moment dat „de ce am amânat atât de mult?” sau „de ce tot amân, chiar dacă știu că nu e deloc benefic pentru mine?” Acestea sunt întrebări importante, întrucât înțelegerea motivului pentru care amânați este crucială dacă doriți să eliminați acest obicei.
Deși poate părea o sarcină imposibilă, putem depăși provocările amânării și putem face efectiv lucrurile pe care le tot amânăm. Iată câteva sfaturi:
Trebuie să aveți atitudinea potrivită. Cu o perspectivă potrivită, puteți ajunge oriunde doriți.
Stabiliți-vă obiectivele. Când faceți acest lucru, asigurați-vă că vă definiți obiectivele cât mai clar și asigurați-vă că aceste obiective sunt suficient de semnificative încât să vă permită să progresați.
Descoperiți natura exactă a problemei dvs. de amânare. Puteți face acest lucru gândindu-vă la cazurile în care ați amânat și apoi identificând când, cum și de ce ați făcut acest lucru.
Creați un plan de acțiune. Acest plan ar trebui să implice o combinație de tehnici anti-procrastinare relevante, care vă vor permite să faceți față situațiilor în care problema dvs. de amânare vă împiedică să vă atingeți obiectivele.
Implementați un plan de acțiune. Asigurați-vă că vă monitorizați progresul și perfecționați acest plan, modificând sau renunțând la tehnicile anti-procrastinare bazate pe cât de bine funcționează pentru dvs. și adăugând altele noi dacă credeți că ar putea ajuta.
Concentrați-vă. Dacă sunteți ispitiți de internet, deconectați-vă de la wi-fi pentru o perioadă. Dacă trimiteți și primiți în mod constant mesaje, puneți telefonul într-o altă cameră. Eliminați distragerile și veți fi uimiți de ceea ce puteți realiza.
Recompensați-vă când terminați. Un mic cadou la finalizarea cu succes a unei sarcini poate oferi o motivație extraordinară.
