Georgescu Dragos
Luni, scena politică și socială din România a fost marcată de un nou episod tensionat în relația dintre Guvern și sindicatele din învățământ. Liderii sindicali din Educație s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, în încercarea de a găsi un teren comun privind nemulțumirile generate de măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
Profesorii amenință cu boicotarea anului școlar. Ce au discutat liderii din învătământ cu Ilie Bolojan
Întâlnirea, așteptată cu interes atât de cadrele didactice, cât și de opinia publică, nu a adus însă clarificările dorite. La final, reprezentanții sindicatelor au declarat că premierul i-a ascultat, dar „nu a părut că a și auzit” ceea ce aveau de spus.
Nemulțumirile sindicatelor au fost alimentate de deciziile Guvernului de a implementa măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Printre acestea se numără înghețarea unor cheltuieli, blocarea angajărilor și limitarea unor beneficii salariale.
Cadrele didactice consideră că aceste măsuri afectează direct calitatea actului educațional și situația financiară a angajaților din sistem. Potrivit liderilor sindicali, reducerile bugetare riscă să blocheze investițiile în infrastructura școlară, să diminueze resursele educaționale și să agraveze criza de personal.
Pe lângă revendicările economice, sindicatele au făcut un pas suplimentar în protestul lor: cer demisia ministrului Educației, Daniel David. Acesta este acuzat că nu a apărat interesele personalului din învățământ și că a susținut măsurile impuse de Guvern fără o consultare reală cu actorii din sistem.
Nemulțumirea față de ministru a crescut în ultimele luni, pe fondul altor decizii controversate, precum modificări ale normelor didactice și lipsa unor soluții concrete pentru deficitul de profesori calificați.
Întâlnirea de luni dintre liderii sindicali și premierul Ilie Bolojan a avut loc la sediul Guvernului și a durat câteva ore.
Conform declarațiilor sindicatelor, discuțiile au vizat:
prezentarea impactului negativ al măsurilor de reducere a deficitului bugetar asupra educației;
solicitarea unor garanții privind menținerea fondurilor pentru salarii și investiții;
necesitatea unui calendar clar pentru aplicarea legii salarizării unitare în educație.
La final, tonul declarațiilor liderilor sindicali a fost unul dezamăgit. „Premierul ne-a ascultat, dar nu a părut că a și auzit ce am avut de spus”, au declarat aceștia, lăsând să se înțeleagă că nu au primit răspunsuri clare sau angajamente ferme.
Amenințarea cu boicotarea începutului de an școlar
În lipsa unor soluții concrete, sindicatele au anunțat o măsură extremă: boicotarea începerii anului școlar.
Conform declarațiilor, anul școlar ar urma să înceapă la 1 septembrie din punct de vedere administrativ, dar data reală de începere a cursurilor – 8 septembrie – ar putea fi amânată în funcție de decizia sindicatelor.
„Vom boicota începutul anului școlar”, au transmis ferm liderii sindicali, subliniind că aceasta este o formă de presiune pentru a determina Guvernul să revină asupra măsurilor criticate.
Pe lângă amenințarea cu boicotul, sindicatele au anunțat un calendar extins al acțiunilor de protest:
Luni – proteste și pichetări în fața Ministerului Educației;
Marți și miercuri – acțiuni similare în fața Guvernului și în alte orașe mari;
proteste locale în fiecare județ, organizate de federațiile afiliate;
posibilitatea declanșării unei greve generale dacă revendicările nu sunt soluționate.
Liderii sindicali avertizează că protestele vor continua și vor avea o amploare din ce în ce mai mare dacă autoritățile nu dau curs solicitărilor.
Reacțiile Guvernului
Până în acest moment, Guvernul nu a emis un comunicat oficial detaliat privind concluziile întâlnirii de luni. Surse guvernamentale susțin însă că premierul Bolojan a ascultat argumentele sindicatelor și a promis o analiză a impactului măsurilor de austeritate asupra educației.
Cu toate acestea, lipsa unor angajamente clare a fost interpretată de sindicate drept un semn că nu există voință politică pentru a modifica deciziile deja luate.
Implicațiile unui boicot la început de an școlar
Boicotarea începerii anului școlar ar avea efecte majore:
întârzierea predării materiei și comprimarea programului anual;
nemulțumirea părinților și elevilor, în special a celor din clasele terminale;
posibile pierderi financiare pentru personalul didactic, în funcție de forma boicotului;
deteriorarea imaginii sistemului educațional românesc, deja afectat de greve și proteste repetate.
Experții în educație avertizează că, deși protestele sindicale sunt un drept democratic, formele radicale de acțiune trebuie atent calibrate pentru a nu afecta ireversibil procesul de învățământ.
Conflictul actual nu a izbucnit peste noapte. În ultimii ani, personalul din educație a fost nemulțumit de:
salarii considerate insuficiente în raport cu volumul și responsabilitatea muncii;
lipsa investițiilor în infrastructura școlară;
supraaglomerarea claselor și lipsa resurselor didactice moderne;
politici incoerente și schimbări frecvente în legislația educațională;
deficit de profesori calificați și înlocuirea acestora cu suplinitori necalificați în multe zone rurale.
Măsurile recente pentru reducerea deficitului bugetar au fost percepute ca o nouă lovitură dată sistemului și au amplificat tensiunile deja existente.
Ce urmează?
Sindicatele au anunțat că vor convoca consiliile de conducere ale federațiilor pentru a stabili exact forma boicotului și pașii următori.
O decizie finală privind începerea sau amânarea cursurilor în 8 septembrie va fi luată în funcție de:
răspunsul Guvernului în zilele următoare;
nivelul de mobilizare al profesorilor;
sprijinul din partea părinților și al opiniei publice.
Dacă nu vor exista progrese, protestele ar putea escalada într-o grevă generală, scenariu care ar bloca complet activitatea școlilor pe termen nedeterminat.
