Ana Sasu
Inteligența artificială este folosită tot mai des de elevi pentru realizarea temelor, eseurilor și proiectelor școlare, iar profesorii caută metode noi prin care să verifice dacă lucrările reflectă cu adevărat cunoștințele elevilor. În Danemarca, autoritățile din educație pregătesc schimbări importante în modul de evaluare, în special pentru adolescenții cu vârste între 16 și 19 ani.
Una dintre principalele măsuri este introducerea mai frecventă a susținerilor orale pentru eseuri și teste importante. Elevii ar putea fi puși să explice ideile din lucrările lor și să demonstreze că înțeleg ceea ce au scris.
Eseurile vor putea fi susținute oral
Profesorii spun că devine din ce în ce mai greu să facă diferența între un text realizat de un elev și unul generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Din acest motiv, simpla predare a unei lucrări scrise nu mai este considerată suficientă în toate situațiile.
Elevii ar putea fi chemați să își prezinte oral eseurile, să răspundă la întrebări suplimentare și să explice modul în care au ajuns la anumite concluzii.
În acest fel, profesorul poate observa dacă elevul stăpânește cu adevărat subiectul sau dacă lucrarea a fost realizată în mare parte cu ajutorul unui instrument precum ChatGPT.
Mai multe teme vor fi făcute direct în clasă
O altă schimbare importantă vizează locul în care sunt realizate sarcinile școlare.
Tot mai multe teme și lucrări importante ar putea fi făcute în clasă, sub supravegherea profesorilor.
Această metodă le permite cadrelor didactice să urmărească procesul de lucru, nu doar rezultatul final.
În plus, elevii vor fi încurajați să își construiască singuri argumentele, să folosească informațiile învățate și să demonstreze că pot rezolva sarcinile fără asistență automată.
Calculatoarele pot fi monitorizate în timpul examenelor
În cazul testelor și examenelor importante, calculatoarele folosite de elevi pot fi monitorizate mai atent.
Scopul este limitarea accesului neautorizat la aplicații sau platforme de inteligență artificială în timpul evaluărilor.
Noile măsuri sunt gândite în special pentru elevii din ciclurile superioare de învățământ, unde utilizarea instrumentelor AI pentru redactarea lucrărilor a devenit mai frecventă, potrivit Click!
Autoritățile încearcă astfel să păstreze relevanța evaluării tradiționale într-un context în care tehnologia poate produce rapid texte bine structurate și răspunsuri elaborate.
Profesorii se tem că elevii nu își mai exersează suficient gândirea
Problema nu este doar copiatul.
Cadrele didactice avertizează că folosirea excesivă a inteligenței artificiale poate reduce implicarea elevului în procesul de învățare.
Atunci când un instrument generează rapid un eseu, un rezumat sau o explicație, elevul poate fi tentat să sară peste etapele prin care și-ar fi exersat memoria, creativitatea și capacitatea de analiză.
Profesorii se tem că, în timp, această dependență poate afecta modul în care tinerii își dezvoltă propriile idei.
Gândirea critică nu înseamnă doar găsirea unui răspuns corect, ci și înțelegerea procesului prin care acel răspuns este construit.
Inteligența artificială schimbă deja modul de învățare
Instrumentele AI au intrat rapid în viața elevilor și studenților.
Ele pot explica lecții, pot rezuma texte, pot propune structuri pentru eseuri și pot ajuta la verificarea unor răspunsuri.
Folosite corect, astfel de tehnologii pot deveni instrumente educaționale utile.
Problema apare atunci când elevul lasă inteligența artificială să facă întreaga muncă în locul său.
Într-o astfel de situație, nota obținută nu mai reflectă neapărat nivelul real de pregătire.
Tocmai de aceea, tot mai multe sisteme educaționale încearcă să facă diferența între utilizarea AI ca instrument de sprijin și folosirea sa pentru evitarea procesului de învățare.
Detectoarele de texte AI nu sunt suficiente
Una dintre dificultățile profesorilor este că instrumentele automate care pretind că detectează textele generate de inteligența artificială nu sunt perfecte.
Un text scris integral de un elev poate fi uneori marcat greșit drept conținut AI, în timp ce un text generat automat și modificat ulterior poate trece neobservat.
Din acest motiv, profesorii se orientează tot mai mult spre metode care verifică direct cunoștințele elevului.
O discuție orală poate fi mult mai relevantă decât un simplu program de detectare.
Dacă un elev poate explica ideile din eseu, argumentele folosite și sursele consultate, profesorul are o imagine mult mai clară asupra nivelului său real de pregătire.
Procesul de lucru ar putea conta mai mult decât produsul final
În viitor, profesorii ar putea acorda o importanță mai mare etapelor prin care elevul ajunge la rezultatul final.
De exemplu, pot fi solicitate schițe, variante intermediare, notițe sau explicații privind modul în care a fost construită lucrarea.
Astfel, evaluarea nu se mai bazează exclusiv pe un document predat la final.
Profesorul poate urmări evoluția elevului și poate vedea dacă acesta înțelege subiectul.
Această abordare poate face mult mai dificilă predarea unei lucrări generate integral de AI fără ca elevul să cunoască în profunzime conținutul.
Utilizarea AI nu va dispărea din școli
Chiar dacă apar reguli mai stricte, inteligența artificială nu va putea fi eliminată complet din educație.
Dimpotrivă, tot mai multe școli și universități încearcă să îi învețe pe elevi cum să utilizeze responsabil aceste instrumente.
AI poate fi folosită pentru brainstorming, explicații suplimentare, verificarea structurii unui text sau identificarea unor subiecte care trebuie aprofundate.
Diferența importantă este ca elevul să rămână cel care gândește, verifică și ia deciziile finale.
Profesorii susțin că tehnologia trebuie să sprijine procesul educațional, nu să îl înlocuiască.
Gândirea critică devine tot mai importantă
Într-o lume în care răspunsurile pot fi generate în câteva secunde, capacitatea de a verifica și interpreta informațiile devine esențială.
Un instrument AI poate produce un răspuns convingător, dar acesta poate conține și greșeli sau informații incomplete.
Elevii trebuie să învețe să verifice sursele, să compare informațiile și să distingă între un argument solid și unul doar bine formulat.
Aceste competențe ar putea deveni chiar mai importante decât memorarea unor cantități mari de informații.
Profesorii vor să afle ce știe elevul cu adevărat
Schimbările pregătite în Danemarca arată o direcție care ar putea deveni tot mai răspândită în educație.
Mai multe examinări orale, sarcini realizate sub supraveghere și monitorizarea dispozitivelor în timpul testelor sunt metode prin care profesorii încearcă să afle ce știe elevul fără ajutor extern.
În același timp, școlile trebuie să găsească un echilibru.
Interzicerea totală a inteligenței artificiale ar putea fi dificilă și chiar contraproductivă, având în vedere că aceste tehnologii vor fi probabil folosite tot mai mult și pe piața muncii.
Miza devine astfel nu eliminarea ChatGPT din viața elevilor, ci folosirea lui într-un mod care să nu înlocuiască învățarea, creativitatea și capacitatea de a gândi independent.
Sursa foto: Arhivă
