Facturile la energie ar putea scădea cu 25%. Ce măsuri pregătește Guvernul

Românii continuă să se confrunte cu facturi tot mai mari la energie electrică, iar presiunea asupra bugetelor familiale devine tot mai mare. În acest context, Ministerul Energiei a anunțat un plan ambițios care ar putea aduce, începând cu anul viitor, facturi mai mici cu până la 25%.

Citește și

Ce diferență de vârstă este între Denise Rifai și Dan Alexa, cel mai nou cuplu...

Deși propunerea vine ca o gură de aer pentru milioane de gospodării, experții din domeniu avertizează că măsurile anunțate de Guvern ar putea fi insuficiente pentru a atinge obiectivul declarat.

De ce au crescut facturile la energie

România trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. După eliminarea plafonării prețurilor, consumatorii au fost loviți de facturi aproape dublate față de anul precedent. Creșterile sunt rezultatul unui cumul de factori economici și tehnici:

• Scăderea capacităților interne de producție – multe centrale sunt învechite și funcționează la un randament scăzut;
• Importuri la prețuri ridicate – România depinde, în medie, de 20% energie importată, cumpărată adesea la tarife mult mai mari decât cele interne;
• Dezechilibrul dintre producție și consum – atunci când România produce energie în exces, ajunge să o vândă la prețuri foarte mici, uneori chiar negative, însă, paradoxal, plătește mai mult pentru energia importată în perioadele de consum ridicat.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat situația într-o declarație pentru Observator News:

„România, în perioadele în care produce mai multă energie, ajunge să o vândă la un preț foarte mic, chiar negativ, și importă 20% din consumul total. Diferența între prețul din timpul zilei și prețul la care importăm este foarte mare.”

Măsurile propuse de Guvern pentru facturi mai mici

Pentru a sprijini consumatorii și a readuce prețurile energiei aproape de media europeană, Ministerul Energiei a lansat un plan cu mai multe direcții strategice. Printre acestea se numără:

1. Stabilirea unui preț de referință pentru energie

Guvernul vrea să impună un preț plafon care să protejeze consumatorii casnici și să reducă fluctuațiile majore de pe piață. Acest mecanism ar trebui să prevină creșterile bruște și necontrolate ale facturilor.

2. Reguli mai stricte pe piața energiei

Se pregătește o reformă a cadrului legislativ care să elimine discrepanțele dintre producția internă și importuri. Obiectivul este ca România să nu mai ajungă să vândă energie la prețuri extrem de mici și, în același timp, să plătească mai mult pentru importuri.

3. Introducerea tarifelor dinamice

Acest concept presupune încurajarea consumului de energie în perioadele în care prețurile sunt mai mici, de exemplu, pe timpul nopții sau în intervalele în care producția internă depășește consumul. Astfel, consumatorii care își adaptează obiceiurile ar putea economisi semnificativ.

4. Obiectivul Guvernului: facturi cu 25% mai mici

Scopul declarat este reducerea costului final plătit de consumatori de la 1,50 lei/kWh, cât este în prezent, până aproape de media europeană de 1,28 lei/kWh.

Ce spun experții în energie

În timp ce Guvernul promite reduceri importante, specialiștii din domeniu rămân rezervați. Corina Murafa, expert în energie, avertizează că planul ar putea fi insuficient pentru a produce rezultatele dorite:

„Nu cred că se poate realist să scazi cu 25% prețurile doar prin aceste măsuri. Ratează foarte multe tehnologii, cum ar fi stocarea în baterii. Nu avem capacitate de stocare, iar centralele pe care le avem, mai ales pe cărbune, produc foarte scump. Este mai rentabil să importăm energie decât să o producem în propriile centrale.”

Această declarație evidențiază una dintre marile probleme ale României: dependența de importuri.

România, între exporturi ieftine și importuri scumpe

Datele oficiale din primele cinci luni ale anului arată clar paradoxul pieței energetice românești:

• România a exportat 5,7 milioane MWh la un preț mediu de 99,8 euro/MWh;
• În același timp, a importat 7,8 milioane MWh la un preț mediu de 113 euro/MWh.

Cu alte cuvinte, România vinde energie ieftină în perioadele de supraproducție și cumpără energie scumpă atunci când nu poate acoperi consumul intern. Această situație menține prețurile la un nivel ridicat pentru consumatori și face dificilă atingerea obiectivului Guvernului.

Lipsa investițiilor – marea problemă a sistemului energetic

Un alt motiv pentru care experții sunt sceptici ține de capacitatea României de a produce energie mai ieftină. În prezent, multe centrale funcționează pe cărbune și sunt extrem de costisitoare. În același timp, investițiile în energie verde și capacități de stocare sunt încă insuficiente.

Fără soluții pe termen lung, precum extinderea parcurilor fotovoltaice, modernizarea rețelelor și introducerea bateriilor de mare capacitate, România riscă să rămână blocată într-un ciclu de importuri scumpe și facturi ridicate.

Ce urmează pentru consumatori

Chiar dacă planul Guvernului este ambițios, reducerile de 25% nu se vor simți imediat. Implementarea măsurilor presupune:

• schimbări legislative complexe;
• investiții semnificative în infrastructura energetică;
• coordonare cu furnizorii și operatorii din piață.

Pentru moment, consumatorii trebuie să fie atenți la propriile obiceiuri de consum. Tarifele dinamice ar putea aduce economii reale pentru cei dispuși să își ajusteze utilizarea aparatelor mari consumatoare de energie în perioadele cu prețuri reduse.

Planul Guvernului pentru facturi cu 25% mai mici la energie este, pe hârtie, atractiv. Introducerea prețului de referință, a regulilor mai stricte și a tarifelor dinamice poate reprezenta un pas important către o piață mai echilibrată și mai transparentă.

Totuși, fără investiții serioase în producția internă și capacități de stocare, rezultatele s-ar putea lăsa așteptate. România trebuie să reducă dependența de importuri și să găsească soluții sustenabile pentru a-și asigura energia la prețuri competitive.

Până atunci, consumatorii rămân prudenți și privesc cu scepticism promisiunile autorităților. Pentru ca facturile să scadă cu adevărat, este nevoie de măsuri concrete, nu doar de planuri și declarații.