Grigore Madalina
Banii fizici revin puternic în atenția Europei. În timp ce plățile digitale câștigă teren, Slovenia introduce în Constituție dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar în orice tranzacție, iar Banca Centrală Europeană recomandă populației să păstreze permanent sume de bani lichizi pentru situații de urgență. În România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrage atenția că trecerea completă la moneda digitală ar expune țara unor riscuri majore, inclusiv atacuri cibernetice.
Slovenia introduce în Constituție „dreptul la cash”
Slovenia devine primul stat european care consacră oficial în Constituție dreptul de a plăti în numerar. Parlamentul de la Ljubljana a aprobat cu 61 de voturi pentru amendamentul prin care bancnotele și monedele trebuie acceptate în toate tranzacțiile bancare și juridice.
Modificarea legislativă a pornit de la o inițiativă populară pe Facebook, unde s-au strâns peste 50.000 de semnături în 2023. Organizatorii au transmis că temerea principală a cetățenilor este eliminarea numerarului în viitor și excluderea celor care nu pot utiliza tehnologii digitale.
Guvernul slovac, inițial reticent, a renunțat la opoziție după ce experți constituționali au confirmat că amendamentul nu contravine regulilor BCE privind politica monetară.
Europa redescoperă importanța bancnotelor în crize majore
De la pandemia COVID-19 până la războiul din Ucraina, numerarul a avut rol esențial în momente de instabilitate. BCE a publicat studiul „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”, în care recomandă cetățenilor europeni să dețină permanent bani cash pentru cel puțin 72 de ore.
Recomandările vin din experiențe recente ale statelor europene:
-
Țările de Jos, Austria și Finlanda recomandă oficial păstrarea a 70–100 euro de persoană în casă.
-
În perioade de criză, retragerile de numerar cresc exploziv, confirmând că populația percepe bancnotele ca „ancoră de siguranță”.
-
Studiul BCE subliniază caracterul „offline” al numerarului, esențial atunci când sistemele digitale cad sau sunt compromise.
De ce crește temerea privind eliminarea numerarului
Partidele din Slovenia au argumentat că sistemele digitale s-au dovedit vulnerabile în multe momente critice. Printre motivele invocate:
-
pene majore de electricitate
-
atacuri cibernetice
-
imposibilitatea folosirii tehnologiei de către persoanele în vârstă
-
riscul excluderii sociale a celor fără acces la instrumente digitale
În plus, mai multe state europene discută introducerea euro digital, considerat complement, dar nu substitut al numerarului.
Recomandările BCE: numerarul rămâne o garanție psihologică și practică
BCE identifică un paradox: deși plățile digitale devin tot mai comune, reziliența reală a populației depinde încă de banii fizici.
Documentul subliniază:
-
Confortul psihologic al banilor tangibili
-
Controlul direct asupra banilor în situații instabile
-
Funcționarea offline, vitală când apar atacuri digitale sau pene de curent
-
Creșteri masive ale cererii de numerar în timpul pandemiei și al invaziei Ucrainei
Mugur Isărescu: „Dacă nu avem securitate cibernetică, ne termină rușii în trei zile”
Guvernatorul BNR avertizează că trecerea completă la moneda digitală nu este realistă pentru România. Isărescu a explicat, în cadrul unei conferințe BNR–ASPES, că state precum Suedia și Noua Zeelandă au renunțat la planurile de digitalizare totală din două motive:
-
populația vârstnică respinge tranzacțiile exclusiv digitale
-
riscurile cibernetice pot bloca o țară întreagă în câteva zile
Referindu-se la siguranța sistemului de plăți, Isărescu a fost ferm:
„Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile.”
El a reiterat că euro digital va coexista cu numerarul, nu îl va înlocui, iar România trebuie să își consolideze infrastructura de securitate înainte de orice transformare profundă.
Guvernatorul a subliniat și contextul global:
„Suntem într-o perioadă de reașezare strategică, recalibrare și redefinire mondială. Schimbare după schimbare reprezintă noua normalitate.”
