Marți, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (Ecofin) de la Bruxelles, România a fost în centrul discuțiilor privind viitorul economic al Uniunii Europene.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat o veste importantă: România este una dintre cele cinci țări membre cărora li s-a aprobat o perioadă extinsă de ajustare fiscală, de șapte ani în loc de patru. Această decizie oferă țării noastre o șansă semnificativă de a-și reduce deficitul bugetar într-un mod sustenabil, fără a afecta stabilitatea macroeconomică. În același timp, măsura sprijină investițiile strategice și dezvoltarea economică.
Ajustarea fiscală pe șapte ani
Potrivit ministrului Marcel Boloș, această ajustare extinsă reprezintă o oportunitate crucială pentru România. Decizia oferă un cadru favorabil pentru reducerea deficitului bugetar, fără riscul de a crea dezechilibrări economice.
„Astăzi, România a fost în centrul discuțiilor la Bruxelles, unde s-au luat decizii importante pentru viitorul economic al Uniunii Europene. Iată ce trebuie să ştiţi: Una dintre temele principale a fost situația planurilor fiscale pe termen mediu şi traiectoriile bugetare ale statelor membre. Aici vă anunţ că România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de şapte ani în loc de patru”, a scris, pe Facebook, Marcel Boloş
Un alt beneficiu major este securizarea investițiilor din fonduri europene, ceea ce va permite finalizarea proiectelor importante finanțate prin Politica de Coeziune și PNRR. Printre acestea se numără proiectele pentru infrastructura de transport și pentru rețeaua de apă și canalizare, cu cofinanțări semnificative.
Totodată, ajustarea fiscală sprijină programele naționale de dezvoltare, cum ar fi Anghel Saligny, PNDL sau proiectele CNI, care aduc îmbunătățiri directe în viața oamenilor. Boloș a subliniat că aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura dezvoltarea durabilă a economiei românești, într-un context european în continuă schimbare.
„În faţa unor încercări de a deforma realitatea, adevărul este acesta: ajustarea pe 7 ani este o oportunitate vitală pentru România. De ce? Pentru că permite: reducerea deficitului bugetar într-un ritm care să nu producă dezechilibre macroeconomice; Securizarea investiţiilor din fonduri europene! Ne asigurăm că putem finaliza proiectele cu cofinanţare mare din Politica de Coeziune şi PNRR (de exemplu 60% pentru transport, 50% pentru infrastructura de apă-canalizare); Protejarea dezvoltării, doar aşa putem implementa bugetele de investiţii din fonduri naţionale care îmbunătăţesc viaţa oamenilor: Anghel Saligny, PNDL, CNI”,a transmis Boloş.
Alte teme dezbătute la Bruxelles – Reforma vamală și impozitarea energiei
Pe lângă planurile de ajustare fiscală, o altă temă importantă discutată la Ecofin a fost reforma vamală, propusă de Comisia Europeană în mai 2023. România a susținut inițiativa, care vizează înființarea unei Autorități Vamale a UE și a unui Centru de Date Vamale. Aceste soluții vor reduce costurile administrative, vor moderniza comerțul și vor simplifica accesul afacerilor locale pe piețele internaționale. Ministrul a explicat că beneficiile acestei reforme vor fi resimțite direct de cetățeni, prin controale mai eficiente și eliminarea blocajelor birocratice.
„Am susţinut că trebuie să găsim cât mai curând posibil un compromis cu privire la înfiinţarea Autorităţii Vamale a UE şi a Centrului de Date Vamale, soluţii care vor reduce costurile şi vor moderniza comerţul. Reforma vamală va veni cu beneficii directe pentru oameni: costuri vamale reduse, acces mai uşor la pieţele internaţionale pentru afaceri locale, eliminarea blocajelor birocratice şi controale mai eficiente”, a arătat ministrul Finanţelor.
În ceea ce privește impozitarea energiei, Uniunea Europeană lucrează la o nouă directivă care aliniază taxarea produselor energetice cu obiectivele de mediu. Marcel Boloș a subliniat că România sprijină o tranziție echilibrată, care să țină cont de specificul fiecărui stat membru și de competitivitatea economică a UE. Cu toate acestea, ministrul a cerut negocieri suplimentare privind anumite aspecte, precum indexarea nivelurilor minime ale accizei, pentru a evita introducerea unor mecanisme adiționale care ar putea împovăra economia națională.
„UE doreşte ca taxarea produselor energetice şi a energiei electrice să fie în acord cu politicile privind energia şi clima, contribuind la reducerea emisiilor. Poziţia noastră a fost că în acest proces nu trebuie să neglijăm necesitatea unui echilibru între obiectivele climatice, specificul fiecărui stat membru şi competitivitatea UE.
Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare negocieri suplimentare pe anumite subiecte – de exemplu indexarea nivelurilor minime ale accizei – pentru că nu dorim introducerea unui mecanism adiţional, pe lângă cel deja existent la nivel naţional. România va sprijini continuarea discuţiilor sub preşedinţia Poloniei pentru a ajunge la un acord”, a mai transmis ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.