Georgescu Dragos
Fostul prim-ministru maghiar Viktor Orbán ar analiza, potrivit unor informații apărute în presa din Ungaria, posibilitatea unei cariere internaționale după încheierea activității politice interne. Două variante sunt vehiculate: un post de vicepreședinte la FIFA sau funcția de secretar general adjunct al Organizației Națiunilor Unite. Informația vine în contextul în care o modificare constituțională recentă îi blochează, cel puțin pentru moment, revenirea la șefia guvernului de la Budapesta.
Rămas fără putere în Ungaria, Viktor Orban vrea să fie șef la FIFA. Fostul premier maghiar ia în calcul mai multe posibilități
Jurnalistul de investigație maghiar Szabolcs Panyi a scris, duminică, citând mai mulți oficiali guvernamentali și surse diplomatice, că Orbán ar fi ajuns la concluzia că activitatea sa în politica internă și-a atins limita. Potrivit acestei relatări, fostul lider de la Budapesta ar evalua în prezent poziții internaționale care i-ar permite să își păstreze statutul politic, contactele și influența.
Directorul de comunicare al Fidesz, Bertalan Havasi, a respins această informație, catalogând-o drept neadevărată. Nici discuțiile cu FIFA, nici interesul pentru un post la ONU nu au fost confirmate oficial de fostul prim-ministru sau de partidul său.
Relatarea lui Panyi susține că subiectul ar fi fost abordat chiar în timpul unei recente călătorii a lui Orbán în Statele Unite. Aceeași sursă precizează că demersurile nu vizează un post anume, ci mai degrabă o listă de opțiuni aflate în discuție.
Calea directă de revenire a lui Orbán la funcția de prim-ministru a fost închisă printr-un amendament constituțional adoptat de Partidul Tisza, aflat acum la guvernare. Amendamentul, al 16-lea aduc Legii Fundamentale, a fost adoptat în iunie și limitează retroactiv mandatul de prim-ministru la opt ani, calculați începând cu mai 1990.
Orbán a condus guvernul Ungariei în două perioade: între 1998 și 2002, apoi între 2010 și 2026. Prin urmare, suma mandatelor sale depășește pragul de opt ani, ceea ce îl exclude, cel puțin în prezent, de la o nouă candidatură pentru șefia guvernului.
Restricția nu este însă definitivă. O nouă majoritate parlamentară de două treimi ar putea modifica din nou Constituția și ar putea redeschide, teoretic, calea unei viitoare candidaturi a lui Orbán la funcția de prim-ministru.
Absențele tot mai vizibile ale lui Orbán din politica internă
Fostul prim-ministru nu a declarat, deocamdată, că a renunțat definitiv la lupta politică. Totuși, reacția sa la reforma constituțională a Partidului Tisza a coincis cu o serie de absențe tot mai vizibile de pe scena politică internă.
Pe 13 iulie, în timp ce Fidesz boicota votul pentru al 17-lea amendament constituțional — care a dus la îndepărtarea președintelui Tamás Sulyok și a altor oficiali din era Orbán —, fostul premier a plecat la Campionatul Mondial de fotbal. A fost văzut ulterior la un meci Spania-Franța, la Dallas. Partidul său a numit acel amendament începutul unei „tiranii”.
La scurt timp după ce Sulyok a semnat amendamentul, procurorii au făcut percheziții la sedii care găzduiau servere ale Fidesz, în legătură cu o anchetă privind fonduri culturale de 46 de milioane de euro. Orbán a reacționat printr-o „Declarație de Rezistență”, în care a numit noua ordine politică ilegitimă și a afirmat că Ungaria nu mai este un stat democratic. Călătoria sa în SUA nu a fost, potrivit acelorași relatări, doar una privată: fostul premier ar fi avut și vizite nedivulgate anterior la Casa Albă și la Departamentul de Stat.
Într-un interviu acordat publicației Blikk, în luna iulie, Orbán a oferit însă o imagine mult mai liniștită despre etapa următoare a vieții sale. A spus că nu a venit încă momentul retragerii, dar că, atunci când se va întâmpla, are șase nepoți cărora vrea să le acorde timp, ar lucra „cu plăcere” la Academia Puskás, instituție pe care a fondat-o, și se așteaptă să revină la catedră. „Am ceva de spus tinerilor”, a declarat fostul prim-ministru.
Varianta FIFA și varianta ONU, pe masa lui Orbán
Potrivit relatării lui Panyi, aceeași călătorie americană ar fi inclus discuții cu conducerea FIFA despre o posibilă poziție pentru Orbán. Sursele citate nu au indicat un post anume, dar o vicepreședinție la FIFA este considerată o variantă plauzibilă.
Consiliul FIFA are 37 de membri, dintre care opt vicepreședinți. Unul dintre aceștia este chiar președintele federației maghiare de fotbal, Sándor Csányi. Obținerea unei astfel de poziții ar presupune însă ca Orbán să treacă prin structurile instituționale ale fotbalului, nu printr-o numire directă — candidații europeni trebuie să își construiască sprijin în cadrul UEFA și al federațiilor naționale.
A doua variantă, cea privind ONU, este considerată potențial mai importantă. Panyi relatase încă din luna mai că anumite cercuri politice americane, apropiate de mișcarea MAGA, discutau despre posibilitatea de a-l sprijini pe Orbán pentru un post ONU de rang înalt. Cea mai recentă relatare identifică postul vizat drept cel de secretar general adjunct și susține că Orbán însuși este interesat de această variantă.
Președintele argentinian Javier Milei a fost menționat drept posibil susținător al acestui demers, parțial prin intermediul lui Rafael Grossi, unul dintre candidații la succesiunea lui António Guterres la șefia ONU. Grossi se află însă în urma Rebecăi Grynspan și a Carolynei Rodrigues-Birkett, după primul sondaj informal organizat în Consiliul de Securitate.
Postul de secretar general adjunct este numit de secretarul general, după consultări cu statele membre. Decisiv, în acest caz, ar fi deci succesorul lui Guterres, nu guvernul de la Budapesta. O astfel de numire ar aduce însă privilegii și imunități diplomatice substanțiale, inexistente la FIFA — deși aceste protecții nu sunt nelimitate și pot fi ridicate de ONU.
Percepția publică din Ungaria și ancheta anticorupție
Ungurii par să întrevadă, cel puțin potrivit unui sondaj din luna mai, un viitor mult mai puțin confortabil pentru fostul prim-ministru. Sondajul, realizat de institutul Medián, a arătat că 65% dintre respondenți consideră că Orbán a comis fapte suficient de grave pentru a fi adus în fața instanței. Doar 28% au spus că acesta poartă răspundere politică, dar nu ar trebui să fie subiectul unui proces.
Sprijinul pentru tragerea la răspundere a ajuns la 88% în rândul alegătorilor Partidului Tisza și la 12% chiar în rândul susținătorilor Fidesz.
În iunie, partidul aflat la guvernare, Tisza, a lansat „Operațiunea Purgatoriu”, o reformă constituțională care își propune, oficial, dezmembrarea rețelei de „clientelism politic și economic” construite în jurul Fidesz-KDNP și al lui Orbán. Noul guvern a înființat deja o agenție specială pentru anticorupție și recuperarea activelor, cu puteri neobișnuit de extinse, inclusiv funcții de anchetă și de urmărire penală.
Premierul Péter Magyar și alți politicieni ai Tisza au declarat, în repetate rânduri, că presupusa corupție sistemică și abuzul de putere din Ungaria erau coordonate chiar de la vârf, de către Orbán. Rezultatul dorit de aceștia ar fi ca fostul prim-ministru să ajungă după gratii.
De la venirea la guvernare a Tisza, în aprilie, mai multe anchete legate de corupție au fost deschise sau accelerate, inclusiv percheziția din iulie amintită mai sus. Niciuna dintre ele nu îl vizează însă direct, în acest moment, pe Orbán, iar în marile dosare menționate în legătură cu numele său nu au fost prezentate până acum probe concrete. Tocmai perspectiva unor eventuale acuzații viitoare ar putea transforma însă o „evadare” internațională într-o soluție tot mai atractivă pentru fostul lider de la Budapesta.
