Georgescu Dragos
Liderii Coaliției de guvernare au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează venituri anuale mai mari de 50 de milioane de euro. Decizia vine la doar câteva zile după ce, vineri, Guvernul aprobase o lege prin care taxa era eliminată.
Răsturnare de situație. Ce a decis Guvernul în legătură cu taxele pentru companiile străine
Revenirea asupra deciziei marchează un nou episod tensionat în interiorul Coaliției, unde divergențele dintre PSD și PNL s-au acutizat în ultima perioadă pe tema politicilor fiscale.
Totul a început vineri, când Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că Guvernul a aprobat eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Măsura urma să se aplice începând cu anul fiscal următor și fusese justificată prin nevoia de a stimula investițiile, în special cele realizate de companiile multinaționale.
Nazare a explicat că strategia fiscală ar fi trebuit să se concentreze pe „cheltuielile sensibile” ale companiilor, precum cele pentru consultantă, management sau drepturi de proprietate intelectuală, în loc să aplice un impozit generalizat pe cifra de afaceri.
Însă reacția PSD a fost imediată și extrem de dură. Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, a acuzat Ministerul Finanțelor că favorizează marile multinaționale, în timp ce românii de rând – mame, pensionari și angajați cu venituri mici – sunt supuși la contribuții suplimentare.
PSD: „Nu putem accepta favorizarea multinaționalelor”
PSD a criticat public eliminarea impozitului, considerând că aceasta ar fi reprezentat un cadou fiscal pentru marile corporații. Potrivit social-democraților, scutirea ar fi permis companiilor cu profituri de miliarde să economisească aproximativ 1,2 miliarde de lei anual, bani care ar fi lipsit bugetului de stat.
„Nu suntem de acord cu faptul că mamele și pensionarii trebuie să plătească CASS, în timp ce multinaționalele câștigă peste 1,2 miliarde de lei prin scutirea de impozitul de 1% pe cifra de afaceri”, a scris Sorin Grindeanu într-o postare pe Facebook.
Criticile au fost susținute și de fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, care a acuzat Guvernul că renunță la resurse importante pentru buget într-un moment în care România are nevoie de stabilitate fiscală și venituri constante.
Discuțiile din Coaliție: tensiuni și negocieri
După weekendul marcat de schimburi de replici dure, liderii Coaliției s-au reunit duminică pentru o ședință de criză. Pe masa negocierilor s-a aflat reintroducerea impozitului de 1%, iar discuțiile au fost aprinse.
PSD a susținut ferm menținerea taxei, invocând nevoia de echitate fiscală și protecția bugetului public.
UDMR s-a alăturat PSD în susținerea amendamentului.
PNL, prin vocea ministrului Nazare, a pledat pentru menținerea deciziei inițiale de eliminare a impozitului, pe motiv că descurajează investițiile și afectează competitivitatea României pe piața regională.
În cele din urmă, amendamentul depus de PSD a fost acceptat și adoptat luni, marcând o retragere strategică a Guvernului față de poziția inițială.
„Acest amendament a fost acceptat. Nu trebuia să fie eliminat”, a declarat Sorin Grindeanu, subliniind că impozitul minim pe cifra de afaceri este esențial pentru ca marile companii să contribuie proporțional la bugetul de stat.
Ce este taxa IMCA și cine o plătește
Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) a fost introdusă în 2023 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Ea se aplică companiilor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro, indiferent de profitul declarat.
Scopul ei este asigurarea unei contribuții minime la bugetul de stat, chiar și pentru acele firme care, deși înregistrează cifre de afaceri impresionante, raportează pierderi fiscale datorate optimizării fiscale sau transferurilor de profit către alte jurisdicții.
Cum funcționează impozitul de 1%
Se aplică doar companiilor mari, cu cifra de afaceri > 50 milioane euro;
Procentul este fix: 1% din veniturile totale;
Se plătește chiar dacă firma nu are profit;
Este destinat în special multinaționalelor și companiilor care derulează afaceri mari în România.
Echitate fiscală – marile companii trebuie să contribuie mai mult la buget, proporțional cu activitatea lor economică.
Combaterea optimizării fiscale – multe multinaționale declară profituri foarte mici în România, deși înregistrează cifre de afaceri uriașe.
Venituri stabile pentru buget – taxa asigură un flux minim de bani, chiar și în perioade economice dificile.
Protejarea cetățenilor – PSD susține că, fără această taxă, povara fiscală ar fi suportată disproporționat de populație, prin contribuții și taxe mai mari.
Argumentele opozanților taxei (PNL și mediul de afaceri)
Descurajarea investițiilor – companiile ar putea evita extinderea în România dacă sunt supuse unor taxe suplimentare.
Competitivitate redusă – alte țări din regiune oferă facilități fiscale pentru a atrage multinaționalele.
Povară pe firmele aflate în pierdere – chiar dacă o companie nu are profit, trebuie să plătească impozitul, ceea ce poate afecta fluxurile de numerar.
Impredictibilitate fiscală – schimbările frecvente în legislație transmit un semnal negativ investitorilor străini.
Impactul economic estimat
Economiștii estimează că reintroducerea taxei va aduce la buget aproximativ 1,2 miliarde de lei anual. Acești bani ar putea fi direcționați către:
Programe sociale pentru susținerea categoriilor vulnerabile;
Finanțarea investițiilor publice în infrastructură;
Reducerea deficitului bugetar, care continuă să fie o problemă majoră pentru România.
Pe de altă parte, Consiliul Investitorilor Străini avertizează că măsura ar putea duce la reducerea profitabilității multinaționalelor și, implicit, la scăderea atractivității României pentru investiții pe termen lung.
Organizațiile care reprezintă investitorii străini au criticat decizia Coaliției, considerând-o retrogradă și dăunătoare economiei. Potrivit acestora, impozitul pe cifra de afaceri nu ține cont de realitatea financiară a companiilor și penalizează inclusiv firmele care investesc masiv, dar nu înregistrează profit imediat.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a transmis că mediul privat are nevoie de predictibilitate fiscală și de o strategie coerentă, nu de modificări bruște care creează incertitudine.
Consecințe politice și sociale
Reintroducerea impozitului de 1% a avut efecte și în plan politic:
PSD își consolidează imaginea de apărător al echității sociale, promovând ideea că „cei care câștigă mult trebuie să contribuie mai mult”.
PNL este perceput drept mai apropiat de mediul de afaceri și interesat de stimularea investițiilor.
UDMR a ales să se alinieze PSD, ceea ce întărește o alianță tacită între cele două formațiuni pe teme fiscale.
La nivel social, decizia este privită diferit:
O parte a populației o vede ca pe o victorie împotriva multinaționalelor care „profită prea mult de România”.
Altă parte o consideră un risc pentru locurile de muncă și pentru atragerea de investiții în viitor.
