Georgescu Dragos
Judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a decis să anuleze ședința programată luni, la ora 12.00, cu toți judecătorii instanței, întâlnire pe care o convocase sub tema „problemelor reale” ale Curții de Apel București.
Răsturnare de situație. Decizia de ultimă oră luată de Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București
Decizia a fost luată în contextul unui climat extrem de tensionat din interiorul sistemului judiciar, după ce mai mulți magistrați ar fi acuzat că întâlnirea anunțată risca să se transforme într-o formă de presiune sau intimidare, potrivit unor surse judiciare citate de G4Media.
Sursele menționate susțin că reacțiile venite din partea judecătorilor au fost decisive în anularea reuniunii generale. Mai exact, o parte dintre magistrați ar fi transmis că o astfel de convocare, în actualul context, ar putea avea un caracter coercitiv, mai degrabă decât unul de dialog autentic. În acest climat, conducerea Curții de Apel București ar fi preferat să facă un pas înapoi și să renunțe la întâlnirea cu toți judecătorii instanței.
În locul ședinței generale, va avea loc o întâlnire restrânsă, programată la ora 11.00, cu judecătorii Secției a VI-a. Potrivit acelorași surse judiciare, la această ședință nu va participa președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie. „Situația este în dinamică”, au precizat sursele, sugerând că deciziile se pot modifica rapid, în funcție de evoluția tensiunilor și de reacțiile din interiorul instanței.
Anularea ședinței de la ora 12.00 vine pe fondul unor evenimente recente care au pus Curtea de Apel București în centrul atenției publice. Săptămâna trecută, joi, 12 decembrie, Liana Arsenie a susținut o conferință de presă extraordinară, menită să ofere clarificări după apariția documentarului Recorder despre abuzurile din justiție. Evenimentul a fost însă marcat de un moment fără precedent: intervenția publică a judecătoarei Raluca Moroșanu, care a întrerupt conferința cu o declarație de protest.
Gestul Ralucăi Moroșanu a fost perceput ca un semnal puternic de ruptură între o parte a corpului magistraților și conducerea instanței. Declarația sa, făcută în fața presei, a fost urmată de reacții ample atât în interiorul sistemului judiciar, cât și în spațiul public. Pentru mulți observatori, acel moment a reprezentat începutul unei crize deschise la Curtea de Apel București.
Tensiunile s-au amplificat și mai mult după difuzarea unui interviu acordat de judecătoarea Raluca Moroșanu publicației Recorder, duminică. În acel interviu, magistrata a formulat acuzații grave privind funcționarea internă a instanței. Ea a vorbit despre existența unor presiuni interne, despre lipsa de transparență în procesul decizional și despre o concentrare excesivă a puterii în mâinile conducerii Curții de Apel București.
Declarațiile Ralucăi Moroșanu care au creat hoas în justiție
Raluca Moroșanu a susținut că judecătorii nu mai sunt consultați în deciziile importante și că modificările legislative din ultimii ani au consolidat controlul administrativ al conducerii asupra instanțelor. Ea a comparat modul de funcționare al Curții de Apel București cu cel al unei structuri private, afirmând că magistrații ar fi tratați „ca angajații unui SRL”, unde deciziile vin de sus, iar ceilalți sunt obligați să se conformeze.
În același interviu, Moroșanu a cerut explicit plecarea Liei Savonea din magistratură, afirmând că aceasta ar avea o influență majoră asupra sistemului și că ar fi percepută ca o persoană „invincibilă”. Declarațiile au fost făcute fără rezerve, judecătoarea precizând că este conștientă de riscurile la care se expune, inclusiv de posibilitatea unor sancțiuni disciplinare sau chiar a excluderii din magistratură.
Aceste afirmații au generat reacții puternice și au stat la baza unui val de proteste care s-a extins la nivel național. Timp de cinci zile consecutive, judecători din mai multe instanțe din țară au ieșit public sau au organizat forme de protest simbolice, exprimându-și solidaritatea cu libertatea de exprimare a magistraților și cerând clarificări în legătură cu modul de conducere a instanțelor.
Documentarul Recorder a funcționat ca un catalizator al acestor nemulțumiri, aducând în prim-plan subiecte sensibile legate de justiție, putere administrativă și transparență. În acest context, orice gest sau decizie a conducerii Curții de Apel București a fost analizată cu maximă atenție și interpretată prin prisma tensiunilor existente.
Convocarea unei ședințe generale cu toți judecătorii instanței, sub tema „problemelor reale” ale CAB, a fost percepută de unii magistrați ca un potențial instrument de presiune. Sursele judiciare citate susțin că mai mulți judecători au văzut în această inițiativă riscul unei confruntări directe, într-un cadru controlat de conducere, fără garanții reale de dialog sau de protecție pentru opiniile critice.
În acest climat, decizia de a anula ședința poate fi interpretată în mai multe chei. Pe de o parte, ea ar putea indica o încercare de detensionare a situației și de evitare a unei escaladări suplimentare a conflictului. Pe de altă parte, anularea poate fi văzută ca o recunoaștere tacită a faptului că, în acest moment, dialogul deschis între conducere și corpul magistraților este profund afectat.
Faptul că va avea loc totuși o ședință la nivelul Secției a VI-a, fără participarea președintei Curții de Apel București, sugerează o schimbare de strategie. O întâlnire restrânsă, fără prezența conducerii de vârf, ar putea permite discuții mai libere între judecători, însă rămâne de văzut ce impact real va avea această reuniune și dacă va conduce la concluzii sau demersuri concrete.
Sursele judiciare subliniază că situația este una fluidă, iar deciziile se pot modifica rapid. În interiorul Curții de Apel București există, potrivit acestora, opinii divergente și o stare de incertitudine legată de pașii următori. Unii magistrați ar dori un dialog real și transparent, în timp ce alții se tem de eventuale consecințe pentru exprimarea publică a nemulțumirilor.
Până la acest moment, Curtea de Apel București nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la anularea ședinței sau la acuzațiile formulate în spațiul public. Lipsa unei reacții instituționale clare contribuie la menținerea unui climat tensionat și alimentează speculațiile privind modul în care conducerea instanței intenționează să gestioneze criza.
În paralel, subiectul a ajuns și pe agenda politică, președintele României, Nicușor Dan, invitând magistrații să transmită sesizări și să participe la o discuție la Palatul Cotroceni. Această invitație adaugă un nou element în ecuație și ar putea deschide un canal alternativ de comunicare pentru judecătorii nemulțumiți de situația internă din instanțe.
Anularea ședinței de la Curtea de Apel București nu rezolvă, însă, problemele de fond semnalate de judecătoarea Raluca Moroșanu și de alți magistrați. Presiunile interne, lipsa de transparență și concentrarea puterii administrative rămân subiecte sensibile, care necesită clarificări și, eventual, soluții legislative sau instituționale.
În acest context, fiecare decizie luată de conducerea Curții de Apel București este privită ca un indicator al direcției în care se îndreaptă instituția. Anularea unei ședințe generale, în urma reacțiilor negative ale judecătorilor, arată că tensiunile au atins un nivel care nu mai poate fi ignorat.
Rămâne de văzut dacă această criză va conduce la un dialog real și la reforme interne sau dacă va continua să se manifeste sub forma unor conflicte latente și a unor reacții punctuale. Cert este că situația de la Curtea de Apel București a devenit un simbol al nemulțumirilor mai largi din sistemul judiciar, iar modul în care va fi gestionată va avea consecințe asupra încrederii publice în justiție.
Pentru moment, anularea ședinței de luni este doar un episod într-o succesiune rapidă de evenimente care au scos la suprafață fragilitatea relațiilor dintre conducerea instanțelor și magistrații de execuție. Evoluțiile din zilele următoare vor arăta dacă acest pas a fost unul de recul tactic sau începutul unei schimbări de abordare în interiorul Curții de Apel București.
