Un nou obstacol major apare în calea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu acordat NBC News că Moscova nu va accepta semnătura președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pe niciun document oficial care ar stabili termenii unei eventuale încetări a războiului.
„Când vom ajunge într-o etapă în care trebuie să semnăm documente, vom avea nevoie de o înțelegere foarte clară din partea tuturor că persoana care semnează este legitimă. Domnul Zelenski nu este în acest moment”, a spus Lavrov.
Declarațiile oficialului rus reflectă o poziție susținută în mod constant de Kremlin: Rusia nu îl mai recunoaște pe Zelenski drept președinte legitim al Ucrainei.
Întâlnirea Zelenski – Putin, incertă și tot mai departe
Comentariile lui Lavrov vin într-un moment sensibil, în care președintele Statelor Unite, Donald Trump, încearcă să organizeze o întâlnire bilaterală între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Summitul ar urma să aibă loc la Anchorage, Alaska, iar scopul principal este găsirea unei formule de încetare a ostilităților.
Totuși, Lavrov a declarat într-un fragment anterior al aceluiași interviu, publicat pe 22 august, că o astfel de întâlnire „nu este deloc pregătită”. Oficialul rus l-a acuzat pe Zelenski că „se preface a fi un lider”, sugerând că Moscova nu are încredere în capacitatea sa de a reprezenta Ucraina în negocieri.
Aceste declarații sporesc incertitudinea privind viitoarele discuții și ridică semne de întrebare legate de eficiența demersurilor diplomatice inițiate de Washington.
De ce contestă Rusia legitimitatea lui Zelenski
Volodimir Zelenski a devenit președintele Ucrainei în urma alegerilor democratice din 2019, câștigând cu un scor zdrobitor. Potrivit Constituției Ucrainei, mandatul său ar fi trebuit să se încheie pe 20 mai 2024, iar următoarele alegeri prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc pe 31 martie 2024.
Însă, în urma invaziei ruse din 24 februarie 2022, Ucraina a instituit legea marțială pe întreg teritoriul său, iar aceasta interzice organizarea oricăror alegeri – prezidențiale, parlamentare sau locale – pe perioada aplicării sale.
Astfel, Zelenski își continuă mandatul în regim excepțional, întrucât legislația ucraineană nu permite organizarea de alegeri în timpul războiului.
Kremlinul, însă, exploatează această situație pentru a contesta legitimitatea liderului ucrainean. Prin intermediul propagandei sale, Moscova susține în mod constant că Zelenski „nu mai are dreptul să reprezinte Uraina” și folosește acest argument pentru a submina credibilitatea autorităților de la Kiev pe plan internațional.
Impasul negocierilor de pace
Deși administrația Trump încearcă să creeze un cadru pentru **relansarea discuțiilor de pace, Moscova continuă să își mențină poziția fermă. Rusia solicită concesii teritoriale importante din partea Ucrainei, condiții pe care Kievul le consideră inacceptabile.
În acest context, summitul propus la Anchorage, pe 15 august, nu a adus niciun progres concret. Moscova a refuzat să accepte ideea unui armistițiu, insistând asupra obiectivelor sale teritoriale.
Această situație prelungește conflictul și face ca perspectivele unei încetări imediate a ostilităților să fie extrem de îndepărtate.
Contextul internațional și presiunea asupra Kievului
Pe fondul tensiunilor, Ucraina se află într-o situație complicată. Deși beneficiază de sprijin militar, economic și diplomatic din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, Kievul este supus unei presiuni duble:
Internațional, pentru a găsi o soluție diplomatică, care să reducă impactul conflictului asupra stabilității regionale.
Intern, pentru a menține moralul populației și a evita concesii teritoriale majore, care ar putea fi percepute ca o capitulare.
În același timp, Rusia încearcă să profite de neorganizarea alegerilor din Ucraina pentru a pune sub semnul întrebării autoritatea președintelui Zelenski. Această strategie urmărește să fragmenteze sprijinul internațional pentru Kiev și să creeze premisele unor negocieri favorabile Moscovei.
Ce urmează pentru Ucraina și negocierile de pace
Analizând declarațiile lui Lavrov, devine clar că Rusia nu este dispusă să recunoască semnătura lui Zelenski pe eventualele documente de pace. Acest lucru complică semnificativ procesul diplomatic, întrucât Zelenski este șeful statului ucrainean recunoscut la nivel internațional.
Posibile scenarii:
1. Amânarea negocierilor – Summitul dintre Zelenski și Putin ar putea fi suspendat până la clarificarea statutului politic al liderului ucrainean.
2. Mediere internațională – SUA și UE ar putea încerca să impună un cadru multilateral de negocieri, care să depășească blocajul creat de contestarea legitimității lui Zelenski.
3. Escaladarea conflictului – Dacă părțile nu ajung la un compromis, ostilitățile ar putea continua și chiar intensifica, cu efecte devastatoare pentru regiune.
Declarațiile lui Serghei Lavrov marchează o nouă răsturnare de situație în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Refuzul Kremlinului de a recunoaște legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski pune în pericol orice progres diplomatic și aruncă procesul de pace într-un impas.
Deși administrația Trump și aliații europeni încearcă să faciliteze discuții directe între Kiev și Moscova, divergențele majore privind legitimitatea conducerii Ucrainei și cererile teritoriale ale Rusiei fac ca pacea să rămână un obiectiv îndepărtat.
În lipsa unui acord, conflictul continuă să afecteze nu doar Ucraina și Rusia, ci și stabilitatea întregii Europe de Est.