Roxana
În dimineața zilei de 13 iunie 2025, Forțele Aeriene ale Israelului au declanșat o operațiune aeriană masivă, numită “Operațiunea Leilor Moderni”. Aceasta a vizat instalații nucleare și militare din Iran, într-un efort clar de prevenire a progresului capabilităților atomice iraniene. Decizia a survenit într-un context regional intens și a generat un val de preocupare la nivel global.
De ce acum? Context strategic și motive diplomatice
Atacul a avut loc la doar câteva zile înaintea unei runde de negocieri nucleare programate între SUA și Iran în Oman, iar Tel Avivul a ales să acționeze înainte de posibilele concesii diplomatice. Evacuările personale americane din regiune semnalau anticiparea unor tensiuni majore. Administrativ, Israelul a subliniat că este o operațiune unilaterală.
Cum s-a derulat atacul – pași și ținte bine planificate
Operațiunea a constat în cinci valuri succesive, cu avioane țintind circa 18 locații strategice, inclusiv facilități nucleare din Natanz, laboratoare de rachete balistice și infrastructuri militare din Teheran. Sabotaje coordonate au afectat și rețele de apărare antiaeriană și infrastructuri secrete Mossad.
Pierderi majore în Iran – comandanți și cercetători neutralizați
Printre victime se numără generalul Hossein Salami, șef al Corpsului Gardienilor Revoluției, și generalul Mohammad Bagheri, șef al Statului Major al forțelor armate iraniene. De asemenea, au fost ucise figuri-cheie din sectorul nuclear, precum Fereydoun Abbasi‑Davani și Mohammad Mehdi Tehranchi. În plus, au fost raportate victime civile în cartiere rezidențiale ale Teheranului.
Răspunsul iranian – stare de război și avertismente periculoase
Iranul a declarat stare de război și a impus un blackout total asupra comunicațiilor. Ayatollah Khamenei a denunțat atacul ca fiind „o crimă” și a promis replici dure. Armata iraniană a amenințat că va riposta nu doar împotriva Israelului, ci și împotriva țintelor americane din Irak și Golful Persic. În paralel, zborurile comerciale au fost suspendate, iar prețul petrolului a crescut rapid.
Situația în Israel – țară sub alertă maximă
Autoritățile israeliene au ridicat starea de alertă, au activat sirene antirachetă și au cerut populației să se adăpostească. Școlile au fost închise temporar, iar guvernul a subliniat alertarea și pregătirea susținute a armatei. SUA a reafirmat susținerea, fără implicare directă militară.
Impact regional – alianțe și pericol de contagiune
Acțiunea militară israeliană întărește frontul internațional anti‑Iran, susținut de state precum România, SUA, Australia și Noua Zeelandă. Totuși, China, ONU și alte țări au cerut moderație. Riscul escaladării rămâne ridicat, cu posibile implicări ale grupărilor proxy precum Hezbollah, Hamas ori militanți din Siria, Irak sau Yemen.
Cum afectează economiile și diplomația globală
Prețul petrolului s-a majorat ca urmare a restricțiilor în strâmtoarea Ormuz și a granițelor aeriene închise. Negocierile nucleare SUA‑Iran din Oman, stabilite pentru 15 iunie, sunt serios compromise. Canada, Uniunea Europeană și alte entități mediatore au crescut apelurile pentru reluarea dialogului.
În pragul incertitudinii – ce scenarii se conturează
-
Răspuns militar intens: Iran ar putea lansa drone și rachete spre Israel și bazele americane, iar Hezbollah ar putea agrava conflictul.
-
Diplomație sub presiune: ONU, UE și SUA pot încerca medierea pentru dezescaladare și noi sancțiuni.
-
Conflict prelungit: Israel ar putea continua atacurile țintite cu sprijin logistic american, iar Iran își va relua programul nuclear în logistică secretă.
-
Vulnerabilități economice majore: volatilitatea energetică, întreruperi în zborurile comerciale și creșteri militare regionale.
