Loredana Ionescu
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a comentat decizia Comitetului Nobel de a nu-i acorda Premiul Nobel pentru Pace din 2025 fostului președinte american Donald Trump. Într-o conferință de presă susținută vineri, 10 octombrie, la Dușanbe, în Tadjikistan, liderul de la Kremlin a declarat că „prestigiul acestui premiu s-a pierdut”, acuzând politizarea deciziilor luate de instituția din Oslo.
Putin: „S-au dat premii celor care nu au făcut nimic pentru pace”
Întrebat despre faptul că Donald Trump, considerat un candidat favorit pentru Premiul Nobel din acest an, nu a fost ales, liderul de la Kremlin a oferit un răspuns prudent, dar ironic:
„Nu știu dacă (Trump) merită sau nu (Premiul Nobel pentru Pace). Nu este de datoria mea să decid asta…Donald încearcă, lucrează la probleme legate de obținerea păcii. Un exemplu clar este situația din Orientul Mijlociu. Dacă totul se va rezolva, va fi un eveniment istoric”, a mai transmis liderul rus.
Trump, ignorat de Comitetul Nobel, reacții așteptate din SUA
Decizia Comitetului Nobel de a-i acorda Premiul pentru Pace din 2025 opozantei venezuelene María Corina Machado a fost privită ca o lovitură pentru fostul președinte american. Machado, cunoscută drept „Doamna de Fier a Venezuelei”, se ascunde de peste 14 luni, fiind căutată de regimul lui Nicolas Maduro, și este considerată un simbol al luptei democratice din America Latină.
Trump, care a mai fost propus în trecut pentru Premiul Nobel, a susținut în repetate rânduri că merită distincția pentru eforturile sale diplomatice, în special în relațiile cu Coreea de Nord și în medierea unor acorduri de pace în Orientul Mijlociu. Cu doar câteva zile înainte de anunțul oficial, el a intermediat un armistițiu temporar între Israel și Hamas, considerat de susținătorii săi o mișcare istorică.
Surse diplomatice au declarat pentru presa americană că liderul republican a fost profund nemulțumit de decizia Comitetului Nobel și că ar putea reacționa public, inclusiv prin critici directe la adresa Norvegiei, statul gazdă al instituției.
Analiștii internaționali se așteaptă ca reacția lui Trump să nu se limiteze la o simplă declarație. În trecut, fostul președinte a folosit retorica anti-NATO sau politica tarifelor vamale pentru a răspunde unor decizii internaționale considerate ostile.
Declarațiile liderului rus despre Premiul Nobel au fost făcute în contextul vizitei sale de trei zile în Tadjikistan, parte a unui turneu în Asia Centrală. Putin a folosit prilejul conferinței de presă nu doar pentru a comenta decizia Comitetului Nobel, ci și pentru a lansa noi critici la adresa Occidentului.
Vizita în Tadjikistan, umbrită de solicitarea Curții Penale Internaționale
În timp ce președintele rus se afla la Dușanbe, Curtea Penală Internațională (CPI) a transmis o solicitare oficială Tadjikistanului, cerând arestarea lui Vladimir Putin. Instanța de la Haga reamintește că, din martie 2023, liderul de la Kremlin este urmărit internațional pentru crime de război, în special pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia, fapt comis după declanșarea invaziei din februarie 2022.
Într-o scrisoare adresată autorităților din Tadjikistan și făcută publică joi, Paivi Kaukoranta, președinta Adunării statelor semnatare ale Statutului de la Roma, a subliniat că toate statele membre ale CPI „au obligația legală de a coopera cu instanța, inclusiv prin arestarea și predarea persoanelor urmărite”.
„Capacitatea Curţii de a-şi îndeplini mandatul depinde de îndeplinirea de către state a obligaţiilor lor de cooperare, în special în ceea ce priveşte arestarea şi predarea persoanelor care fac obiectul unor mandate de arestare”, avertizează instanţa internaţională cu sediul la Haga.
În pofida solicitării Curții Penale Internaționale, Vladimir Putin a fost primit oficial miercuri la Dușanbe de președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Cei doi lideri au depus coroane de flori la monumentul dedicat lui Ismail Somoni, considerat fondatorul statului tadjic, și au discutat despre cooperarea bilaterală și despre relațiile economice dintre cele două țări.
Vizita lui Putin coincide cu summitul Rusia–Asia Centrală și cu o reuniune a Consiliului șefilor de stat ai Comunității Statelor Independente (CSI), evenimente la care președintele rus încearcă să își consolideze influența în regiune.
În declarațiile sale de la sosirea în Dușanbe, Putin a subliniat importanța migranților tadjici în economia rusă, menționând că „peste un milion de cetățeni ai Tadjikistanului trăiesc și lucrează în Federația Rusă și contribuie semnificativ la creșterea economică”.
Tadjikistanul, între obligațiile internaționale și relația cu Rusia
Deși Tadjikistanul este semnatar al Statutului de la Roma – actul fondator al Curții Penale Internaționale – autoritățile locale nu au luat nicio măsură pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin.
Situația nu este singulară. În ultimii ani, mai multe state semnatare ale Statutului au ignorat solicitările CPI. Mongolia, de exemplu, a fost criticată anul trecut pentru că nu a acționat în momentul vizitei lui Putin la Ulaanbaatar, iar în aprilie 2025, Ungaria a refuzat, la rândul ei, să îl aresteze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, vizat și el de un mandat pentru crime de război.
Sursa foto: Arhivă
