Georgescu Dragos
Tensiunea diplomatică dintre Washington, Kiev și Moscova a crescut din nou, după ce weekendul discuțiilor de la Geneva a produs anunțuri privind un „cadru de pace revizuit”, aflat în lucru între Statele Unite și Ucraina. Negocierile au venit în contextul în care administrația Trump a prezentat anterior un plan în 28 de puncte, criticat intens de aliații Kievului pentru poziționarea considerată prea favorabilă Rusiei. În acest nou context, Kremlinul a transmis luni că urmărește cu atenție evoluțiile, dar refuză să comenteze în lipsa unor informații oficiale.
Reacția neașteptată venită din partea Rusiei la noul plan de pace propus de europeni pentru războiul din Ucraina
Declarațiile au fost făcute de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Reuters. „Desigur, urmărim cu atenție știrile din mass-media care au venit din Geneva în ultimele zile, dar nu am primit încă nimic oficial”, a transmis acesta, subliniind că Moscova nu poate reacționa pe baza relatărilor din presă la o chestiune de o asemenea complexitate.
Peskov a adăugat că Kremlinul a văzut informațiile conform cărora textul planului anterior — cel în 28 de puncte — ar fi fost modificat în urma discuțiilor dintre delegațiile americană și ucraineană. Totuși, a insistat că Moscova nu va trata astfel de relatări drept sursă de informare.
„Am citit o declarație potrivit căreia, în urma discuțiilor de la Geneva, au fost aduse unele modificări textului pe care l-am văzut anterior. Vom aștepta. Se pare că dialogul continuă”, a spus Peskov, refuzând să ofere o poziție oficială înainte de clarificările formale ale Statelor Unite.
În acest sens, oficialul a transmis că problemele de securitate, relația NATO–Ucraina și orice detaliu privind perspectiva unei înțelegeri de pace cu Zelenski nu pot fi analizate de Moscova fără a avea documente oficiale. „Este o chestiune prea importantă și complexă pentru a ne baza doar pe informațiile din presă. În acest caz, este necesar să ne bazăm pe informațiile obținute prin canale oficiale”, a declarat Peskov, întărind linia fermă a Kremlinului privind procedura diplomatică.
Kremlinul neagă existența unor discuții programate cu americanii
Întrebat dacă Rusia va avea în această săptămână discuții directe cu negociatorii americani, Peskov a spus că nu există deocamdată niciun plan concret. Afirmația sugerează că, cel puțin pentru moment, dialogul direct Moscova–Washington pe marginea unui eventual acord de pace nu este reactivat și depinde de evoluțiile discuțiilor SUA–Ucraina.
Prin această poziție, Kremlinul lasă să se înțeleagă faptul că preferă să nu se implice într-un proces ale cărui detalii nu sunt pe deplin cunoscute la nivel oficial în Moscova.
Discuțiile de duminică de la Geneva au dus la anunțul comun al Statelor Unite și Ucrainei conform căruia a fost elaborat un „cadru de pace revizuit”. Noul document apare după ce planul inițial în 28 de puncte, conceput în administrația Trump, fusese criticat ca având prevederi prea favorabile Rusiei și prea restrictive pentru Ucraina, în special în privința dreptului acesteia de a adera la NATO și privind controlul militar în anumite regiuni.
Președintele rus Vladimir Putin a reacționat vineri, înaintea rundei de discuții, afirmând că propunerile americane privind pacea în Ucraina ar putea constitui baza unei eventuale rezoluții a conflictului. În același timp, el a transmis un avertisment direct: dacă Kievul respinge aceste propuneri, „forțele ruse vor avansa în continuare”.
Declarația lui Putin a avut ecou internațional, fiind interpretată de experți ca o încercare de a influența negocierile dintre americani și ucraineni. A fost totodată un mesaj transmis Washingtonului și capitalei ucrainene, prin care Moscova arăta disponibilitatea pentru discuții numai în condițiile în care propunerile sale sunt luate în considerare.
Geneza confuziei diplomatice: ce știe Moscova, ce nu știe și ce așteaptă
Din punctul de vedere al Kremlinului, cea mai mare problemă este lipsa unor informații oficiale despre conținutul noului „cadru revizuit”. Moscova susține că textul integral al documentului nu i-a fost transmis și că singurele detalii disponibile sunt cele apărute în presă.
Acest lucru îi determină pe oficialii ruși să evite comentarii, întrucât:
Rusia nu știe încă dacă prevederile criticate de Kremlin în planul inițial au fost menținute sau schimbate;
nu se cunoaște dacă în noua versiune există referiri la eventuale concesii teritoriale;
nu este clar dacă poziția Ucrainei privind aderarea la NATO apare în noul document;
Rusia nu știe dacă textul include măsuri de securitate care afectează direct Moscova;
nu există confirmări privind eventuale condiții ce implică retrageri militare sau concesii rusești.
Această lipsă de claritate este motivul pentru care Kremlinul a transmis astăzi că „va aștepta” și că orice analiză trebuie făcută doar după comunicări oficiale, nu pe baza interpretărilor din presă.
Nelămuririle privind clauza NATO–Ucraina
Unul dintre punctele cele mai sensibile pentru Kremlin este cel privind relația NATO–Ucraina. Peskov a fost întrebat explicit despre informațiile din presă care sugerau că această clauză ar fi fost modificată, lăsând deschisă posibilitatea ca Ucraina să adere într-o zi la alianță.
Reacția lui Peskov a fost fermă:
Kremlinul nu va comenta diferențele dintre varianta de lucru inițială și varianta actuală;
nu se vor face analize pe baza știrilor internaționale;
Rusia își va formula poziția numai după primirea documentelor oficiale.
Pentru Moscova, extinderea NATO reprezintă un „pericol strategic”, iar posibilitatea ca Ucraina să fie admisă în Alianță este unul dintre principalele puncte de dezacord cu Occidentul. Un text care ar lăsa deschisă această perspectivă ar fi considerat inacceptabil de Kremlin.
Contextul general: negocieri SUA–Ucraina tensionate, planuri paralele în Europa și presiune militară pe front
În acest moment, negocierile SUA–Ucraina se află într-un punct critic. Presa ucraineană a relatat că delegațiile s-au lovit de două obstacole majore la Geneva: retragerea trupelor ucrainene din Donbas și aderarea la NATO — exact temele sensibile pentru Moscova.
Pe de altă parte, Europa lucrează la propriul plan de pace, unul mult mai favorabil Ucrainei, care nu limitează armata ucraineană și care garantează dreptul Kievului de a decide singur dacă aderă sau nu la NATO.
Toate aceste planuri paralele complică suplimentar poziția Rusiei. Kremlinul urmărește cu atenție textul american, dar evaluează și mișcările europene, întrucât un eventual acord susținut de UE și Ucraina, dar respins de Moscova, ar putea crea o presiune diplomatică suplimentară.
În contextul negocierilor de la Geneva, unele publicații au speculat că ar putea urma o întâlnire directă între negociatorii americani și cei ruși. Însă Peskov a clarificat luni că „nu există încă planuri pentru o astfel de întâlnire”.
Afirmația poate avea două sensuri:
fie Moscova nu a fost invitată oficial;
fie Rusia nu intenționează, în această etapă, să discute direct cu SUA până când nu vede versiunea finală a planului revizuit.
În orice caz, Kremlinul păstrează deschisă ușa negocierilor, dar nu face niciun pas înainte până nu are date concrete.
Declarația Casei Albe: cadrul de pace va „respecta pe deplin suveranitatea Ucrainei”
După discuțiile din weekend, Statele Unite și Ucraina au transmis că au ajuns la un acord privind contururile unui nou „cadru de pace revizuit”.
Casa Albă a transmis că documentul:
va respecta pe deplin suveranitatea Ucrainei;
ar putea constitui „coloana vertebrală” a unui viitor acord;
oferă garanții că niciun element nu va limita independența decizională a Kievului.
Secretarul de stat Marco Rubio a subliniat că nu mai există termenul-limită de Ziua Recunoștinței — termen despre care se discutase anterior în contextul negocierilor accelerate. Aceasta sugerează că procesul diplomatic va continua în ritm propriu, fără presiuni temporale artificiale.
Tensiune geopolitică maximă: între așteptări, avertismente și lipsă de transparență
Atmosfera globală este marcată în acest moment de:
negocieri intense între Washington și Kiev;
o poziție rusă oficială încă neclară;
planuri de pace paralele în Europa;
amenințări indirecte ale Kremlinului privind avansul forțelor ruse;
lipsa unui cadru comun acceptat de toate părțile;
presiuni interne în SUA privind finanțarea Ucrainei;
îngrijorări în Europa privind extinderea conflictului.
În acest context, reacția Kremlinului — prudentă, rece și calculată — reflectă așteptarea unui moment decisiv: prezentarea oficială a noului plan american.
