Loredana Ionescu
Reacția sfidătoare a Kremlinului a venit imediat după eșecul diplomatic înregistrat la Londra. Dmitri Peskov a declarat că Rusia nu are în plan să discute nici cu Ucraina, nici cu Europa. Oficialii ruși rămân interesați doar de un dialog cu Statele Unite în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Reuniunea care trebuia să aibă loc în capitala Marii Britanii a fost retrogradată. În spatele acestei decizii stau neînțelegerile dintre aliați privind planul de pace.
Reacția sfidătoare a Kremlinului confirmă ruptura față de Europa și Ucraina
Reacția sfidătoare a Kremlinului a fost exprimată clar de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Acesta a declarat că Moscova nu mai consideră necesar dialogul cu Ucraina sau Europa. În schimb, Rusia își concentrează eforturile asupra relației cu Statele Unite, singurul partener pe care îl mai consideră relevant.
Summitul de la Londra, care urma să aducă la aceeași masă diplomați din Marea Britanie, Franța, Germania, Ucraina și SUA, a fost coborât la un nivel tehnic. Discuțiile între miniștri au fost anulate în ultimul moment, lăsând în urmă tensiuni și frustrare. Potrivit unor surse diplomatice, divergențele legate de calendarul de implementare al propunerii americane de pace au blocat orice progres.
Într-un comentariu tranșant, Peskov a afirmat că „între părți există încă diferențe majore de poziție”. Tot el a subliniat că „nu este timpul pentru concluzii premature”, dar a insistat asupra faptului că „negocierile trebuie să se concentreze pe esență, nu pe simbolistică”. Practic, Kremlinul ignoră complet orice inițiativă ce implică Kievul sau Bruxelles-ul.
Eșecul de la Londra a arătat fracturile din tabăra occidentală
Summitul planificat la Londra a fost marcat de tensiuni încă dinainte de a începe. Deși se dorea o reuniune la nivel de miniștri, neînțelegerile interne au forțat retrogradarea întâlnirii la nivel de consilieri. Acest gest simbolizează o lipsă de coeziune între aliați în ceea ce privește abordarea finală a conflictului din Ucraina.
Trimisul special american, Steve Witkoff, trebuia să preia propunerea de pace și să o prezinte la Moscova. Însă, fără o poziție comună clară a partenerilor europeni, planul risca să fie compromis chiar înainte de a fi discutat oficial. Divergențele dintre Franța și Germania privind viitorul regiunilor separatiste și implicarea NATO în post-conflict au fost esențiale în declanșarea impasului.
Reprezentanții Ucrainei, sosiți la Londra cu speranța unor pași concreți, au fost întâmpinați doar de omologii britanici. Ministrul de externe Andrii Sybiha și ministrul apărării Rustem Umerov au avut întrevederi separate, dar nu au participat la nicio discuție extinsă cu toți actorii cheie.
Kremlinul mizează pe SUA, ignorând complet Kievul și Bruxelles-ul
Declarațiile lui Dmitri Peskov confirmă că Rusia își conturează o strategie diplomatică selectivă. În centrul acesteia stă dorința Kremlinului de a purta negocieri directe cu Washingtonul. Ucraina este practic scoasă din ecuație, în timp ce Europa este considerată irelevantă în arhitectura decizională.
„Rusia continuă să se angajeze cu SUA pentru o posibilă reglementare a războiului din Ucraina”, a spus Peskov. A mai adăugat:
„Din câte știm, cele două părți încă nu s-au apropiat pe unele probleme”, a spus Peskov la o conferință de presă. Purtătorul de cuvânt a adăugat că există „multe nuanțe în jurul negocierilor ” și în zonele „în care pozițiile trebuie apropiate”.
Acest mesaj este limpede: orice soluție de pace va fi negociată între marile puteri, fără implicarea directă a celor afectați, potrivit Antena3 CNN.
Strategia rusă reflectă o realitate geopolitică rece. Kremlinul consideră că doar o confruntare de tip bipolar — SUA versus Rusia — poate duce la un echilibru real. Restul actorilor sunt considerați fie simbolici, fie nesemnificativi. Această poziție adâncește izolarea diplomatică a Ucrainei și tensionează și mai mult relațiile cu Uniunea Europeană.
Summitul retrogradat de la Londra, o lovitură simbolică pentru planul de pace
Întâlnirea de la Londra a fost planificată ca un punct cheie în calendarul diplomatic. Obiectivul era elaborarea unui plan comun de pace, care să fie transmis oficial Rusiei. Trimisul special Steve Witkoff urma să fie mesagerul acestei propuneri în cursul vizitei sale la Moscova.
Însă, în lipsa unui consens între aliați, documentul a rămas în aer. Franța și Germania au avut poziții divergente asupra garanțiilor de securitate post-război. Ucraina a cerut ca Rusia să fie etichetată ca stat agresor, iar Marea Britanie a cerut includerea unor sancțiuni automate în caz de nerespectare a termenilor acordului.
Sursa foto: Arhivă
