Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a transmis recent un mesaj cu impact direct asupra fiecărui consumator român: începând cu a doua jumătate a anului 2026, facturile la energie ar putea deveni mai mici. Declarația, făcută în cadrul unei discuții oficiale și citată de agenția Agerpres, a deschis un nou capitol în dezbaterea privind viitorul energetic al României și a readus în prim-plan problemele structurale cu care se confruntă sistemul național de producție și distribuție.
Reduceri la facturile de curent. Anunțul făcut de Ilie Bolojan. Când vor plăti românii mai puțin la energie
Mesajul premierului este unul de speranță, dar în același timp de realism. Reducerea costurilor nu se va întâmpla peste noapte și nici nu poate fi asigurată fără o strategie solidă, bazată pe investiții și pe corectarea greșelilor administrative din ultimele decenii. În centrul acestei strategii se află tehnologiile moderne de stocare a energiei, dezvoltarea proiectelor de producție pe gaz și relansarea hidrocentralelor blocate.
Unul dintre pilonii centrali ai planului prezentat de Ilie Bolojan este investiția în unități de stocare a energiei, mai ales în contextul expansiunii rapide a sectorului fotovoltaic. România a cunoscut în ultimii ani o creștere semnificativă a numărului de panouri solare instalate atât la nivel industrial, cât și la nivel rezidențial.
Premierul a explicat clar logica acestui pas: „Vom putea stoca la prânz o parte din energia electrică foarte ieftină și să o folosim seara. Domeniul energiei este vital, pentru că de el depinde competitivitatea marilor noastre firme. Dacă ești în competiție pe piața europeană cu o companie care are energia cu 15% mai ieftină decât tine, nu mai ești competitiv.”
Declarația reflectă realitatea paradoxală a sistemului energetic actual: în timpul zilei, producția din surse regenerabile depășește adesea consumul, dar lipsa infrastructurii de stocare face ca surplusul să fie pierdut. În schimb, seara, când consumul crește și regenerabilele scad în intensitate, România se vede nevoită să importe energie scumpă.
Această situație nu afectează doar consumatorul casnic, ci și marile companii industriale, pentru care costul energiei reprezintă un factor decisiv în menținerea competitivității pe piața europeană.
Întârzierile de la Iernut – simbolul problemelor administrative
Ilie Bolojan nu a ocolit nici criticile la adresa întârzierilor cronice în finalizarea centralelor pe gaz. Cazul centralei de la Iernut este emblematic. „La Iernut avem un proiect început în 2016 și, din păcate, nu am reușit să finalizăm un grup mare pe gaz. Mai avem doar câteva procente de finalizat, însă din cauza unei incapacități administrative, acest proiect durează de aproape 10 ani, deși ar fi trebuit să fie gata în doi-trei ani”, a declarat premierul.
Problema nu este doar una punctuală. Ea ilustrează un tipar generalizat al proiectelor strategice din România, unde rezilieri repetate de contracte, birocrația excesivă și lipsa unei coordonări ferme au întârziat investiții critice.
Într-un context în care centralele vechi, poluante și ineficiente sunt scoase treptat din uz, fiecare întârziere la construirea unei capacități noi înseamnă o presiune suplimentară asupra consumatorului, care ajunge să suporte facturi mai mari din cauza importurilor.
Gazul – o resursă strategică pentru România
Premierul a insistat că România trebuie să investească urgent în centrale pe gaz, profitând de resursele interne. Țara noastră deține zăcăminte semnificative în Marea Neagră și pe uscat, iar exploatarea acestora poate aduce beneficii economice majore și o mai mare independență energetică.
Gazul, deși considerat un combustibil de tranziție, are încă un rol esențial în mixul energetic european. Centralele pe gaz sunt flexibile și pot compensa fluctuațiile regenerabilelor, oferind stabilitate sistemului. În lipsa lor, România riscă să devină tot mai dependentă de importuri, în special din Ungaria și Bulgaria, unde prețurile sunt adesea mai mari.
Un alt punct sensibil atins de Ilie Bolojan a fost cel al hidrocentralelor blocate. „Pe parcursul ultimelor decenii, finalizarea hidrocentralelor a fost prelungită din diferite motive, iar acum avem instalații începute de 20–30 de ani, care ar fi putut contribui semnificativ la reducerea costurilor cu energia.”
Multe dintre aceste proiecte se află la un grad de realizare de peste 70%, dar sunt blocate de ani întregi din cauza problemelor administrative sau a disputelor de mediu. În timp ce alte state europene și-au extins capacitățile hidroenergetice, România a rămas captivă în conflicte interne și lipsă de decizie.
Hidroenergia are avantajul unei producții stabile și ieftine, fiind o componentă esențială a oricărui mix energetic echilibrat. Blocarea acestor proiecte înseamnă pierderea unei oportunități de a oferi consumatorilor energie curată la un cost redus.
Deficitele din sistem și dependența de importuri
În prezent, România se confruntă cu un dezechilibru serios între producție și consum. În anumite intervale ale zilei, capacitatea internă nu este suficientă pentru a acoperi cererea, iar deficitul este acoperit prin importuri. Această situație este direct responsabilă pentru facturile mari la energie, pentru că energia importată este de cele mai multe ori mai scumpă decât cea produsă intern.
Premierul a descris situația în termeni concreți: „Avem un mix energetic care include eoliene și panouri fotovoltaice. În timpul zilei, producția de energie regenerabilă depășește consumul, iar surplusul se pierde. Seara, când cererea este mai mare și centralele convenționale sunt închise, suntem nevoiți să importăm energie scumpă, ceea ce crește prețul final pentru consumatori.”
Această realitate demonstrează încă o dată cât de vitală este investiția în unități de stocare, care pot echilibra producția și consumul.
Impactul asupra consumatorilor și economiei
Pentru cetățenii obișnuiți, declarațiile premierului înseamnă o promisiune concretă: facturi mai mici la energie începând cu a doua jumătate a anului 2026. Aceasta ar fi o gură de oxigen pentru milioane de gospodării care au resimțit în ultimii ani creșteri constante ale prețurilor la utilități.
Pentru mediul de afaceri, beneficiile ar fi și mai evidente. Costul energiei reprezintă unul dintre factorii principali care determină competitivitatea unei companii pe piața europeană. Așa cum a explicat premierul, dacă o companie din România are energia cu 15% mai scumpă decât un concurent din vestul Europei, șansele de a rezista pe piață scad dramatic.
Astfel, reducerea costurilor energetice nu este doar o măsură socială, ci și una economică, menită să susțină competitivitatea și să încurajeze investițiile.
