Loredana Ionescu
Deși România nu este cunoscută pentru o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, activitatea seismică din Marea Neagră relevă un potențial pericol care nu trebuie ignorat. Cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare asupra Fenomenului Tsunamiului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a emis un avertisment clar cu privire la riscurile existente, subliniind că Europa, și implicit România, nu sunt ferite de pericolul tsunami-urilor.
Activitatea seismică din Marea Neagră și impactul asupra României
„Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami și a inundat orașul Izmir și portul Samos, arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică. Deși România nu este o țară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activității seismice din Marea Neagră”, transmit reprezentanții INCDFP.
Istoria consemnează 22 de evenimente similare în această regiune, toate fiind asociate cu cutremure de magnitudine mai mare de 6. Un exemplu este cutremurul de 7,2 Mw din 31 martie 1901, din zona Shabla, care a generat un tsunami cu valuri de aproximativ 4 metri înălțime, distrugând coasta de sud a Mangaliei și afectând satele învecinate.
România, expusă riscului unui tsunami: Avertismentul experților de la Fizica Pământului
Rolul Observatorului Seismologic Dobrogea și sistemele de avertizare
„Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centru de monitorizare a tsunamiurilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică activ în prevenirea şi monitorizarea tsunamiurilor”, mai spun cei de la Fizica Pământului, potrivit postării de pe Facebook.
Acest centru de monitorizare este parte dintr-un sistem mai larg de protecție și prevenție, care include și primul sistem de avertizare timpurie în caz de tsunami din Marea Neagră, implementat în 2013 în cadrul proiectului MARINEGEOHAZARDS, realizat în colaborare cu Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Institutul de Oceanologie și Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Științe.
Tsunami-urile și impactul lor global devastator
În ultimul secol, tsunami-urile au fost responsabile pentru moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente globale, fiind frecvent declanșate de cutremure subacvatice, erupții vulcanice sau alunecări de teren.
„Pe 26 decembrie 2004, un cutremur produs în Oceanul Indian a provocat un tsunami devastator care a curmat viața a circa 230 000 de persoane și a afectat 14 țări. Acest eveniment a marcat primul deezastru major global al secolului XXI. De menționat este și cutremurul din Chile din 1960, cu magnitudinea de 9,5, care a declanșat valuri de aproximativ 25 m”, a mai transmis INCDFP.
Această zi de conștientizare, marcată anual pe 5 noiembrie, este un moment esențial pentru a sublinia importanța măsurilor de prevenție și a educației publicului cu privire la aceste fenomene.
„Este un moment important pentru a reflecta asupra impactului devastator al acestor fenomene naturale şi asupra măsurilor de prevenţie şi educare a populaţiei”, transmite INCDFP.
Astfel, deși probabilitatea unui tsunami în Marea Neagră este mai redusă comparativ cu alte zone din lume, este esențial ca România să continue să își dezvolte măsurile de prevenție și să mențină populația informată și pregătită.
Sursa foto: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
