Loredana Ionescu
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o reformă fiscală de amploare, care vizează restructurarea din temelii a instituțiilor-cheie din sistemul fiscal românesc. Printre principalele schimbări anunțate se numără depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), reorganizarea Direcției Generale Antifraudă și a Vămii, înăsprirea legislației privind insolvența și evaziunea fiscală, precum și introducerea unor mecanisme de stimulare pentru contribuabilii care își plătesc taxele la timp.
România intră într-o nouă eră fiscală
Executivul își propune o administrare mai eficientă și transparentă a veniturilor publice, într-un context în care presiunea bugetară și nevoia de modernizare a aparatului de stat devin tot mai evidente.
Potrivit unor documente obținute de Digi24.ro, Guvernul va adopta până la finalul lunii iulie un al doilea pachet fiscal cu impact major asupra funcționării ANAF și a altor instituții subordonate Ministerului Finanțelor. Planul include depolitizarea acestor structuri prin înlocuirea numirilor politice cu selecții bazate pe merit, organizarea de concursuri naționale pentru posturi și stabilirea unor indicatori clari de performanță pentru angajați.
Guvernul Bolojan urmărește să creeze o cultură instituțională bazată pe profesionalism, performanță și responsabilitate. Noua structură a ANAF, Direcției Antifraudă și Vămii va pune accent pe eficiență în colectarea veniturilor, combaterea evaziunii și prevenirea abuzurilor din sistem.
Totodată, cadrul legislativ privind insolvența va fi consolidat pentru a preveni insolvențele în lanț, fenomen frecvent utilizat de companii pentru a evita plata datoriilor. Se anunță pedepse mai dure pentru evaziunea fiscală, în special în cazul grupărilor organizate sau al companiilor care operează prin mecanisme complexe de fraudare a statului.
Contribuabilii disciplinați vor fi încurajați prin stimulente
Un element inovator introdus de Guvern în noua strategie fiscală este diferențierea tratamentului aplicat contribuabililor în funcție de comportamentul lor fiscal. Cei care își plătesc taxele la timp vor beneficia de facilități sau prioritate în relația cu statul, în timp ce cei care întârzie sau refuză plata vor fi supuși unor sancțiuni progresive.
Măsura este menită să creeze o cultură a conformării voluntare și să încurajeze responsabilitatea fiscală, în paralel cu descurajarea evaziunii și a indiferenței față de obligațiile legale.
Transparență, digitalizare și penalizări pentru neconformare
În continuarea reformelor, Guvernul lucrează la un al treilea pachet fiscal, care va pune accentul pe digitalizarea sistemului, transparentizarea informațiilor publice și sancționarea comportamentului neconform din partea contribuabililor.
Printre măsurile anunțate se numără înființarea unui registru public al programelor de finanțare, care să permită accesul liber al cetățenilor la informațiile despre fondurile alocate și criteriile de distribuire a acestora. Totodată, va fi creat un centru național de răspuns fiscal unificat, menit să ofere interpretări clare și unitare ale legislației fiscale.
Autoritățile locale vor fi sprijinite pentru a-și crește capacitatea de colectare a impozitelor, prin digitalizarea procedurilor și introducerea unor platforme care să faciliteze plata și urmărirea obligațiilor fiscale. Persoanele care evită sistematic plata taxelor riscă să piardă anumite beneficii sociale, cum ar fi ajutoarele de încălzire, voucherele de energie sau alte forme de sprijin de la stat.
Digitalizarea ANAF
Procesul de digitalizare al ANAF va juca un rol esențial în noua viziune fiscală a Guvernului Bolojan. Prin modernizarea infrastructurii IT, statul dorește să ofere contribuabililor acces facil la informații, proceduri simplificate și servicii eficiente.
În acest sens, se va accelera procesul de introducere a facturării electronice, implementarea sistemului e-Transport și generalizarea platformei e-Factura pentru toate tipurile de tranzacții. Aceste instrumente vor contribui la reducerea birocrației, la identificarea mai rapidă a riscurilor de fraudă și la creșterea gradului de colectare.
În același timp, ANAF va colabora mai strâns cu alte instituții ale statului, inclusiv cu autoritățile locale, pentru a crea un sistem fiscal integrat, care să prevină dublarea controalelor și să eficientizeze acțiunile de inspecție fiscală.
Sectoare vizate: Comerțul online, importurile și industriile vulnerabile
Guvernul anunță, totodată, măsuri specifice pentru combaterea evaziunii în sectoare economice cu risc crescut. Printre acestea se află comerțul online, importurile de produse agroalimentare, în special legume și fructe, sectorul petrolier și industria serviciilor.
Vor fi introduse reglementări clare pentru platformele de comerț digital, inclusiv obligativitatea transparenței în ceea ce privește identitatea comercianților, volumul vânzărilor și trasabilitatea mărfurilor. Se vor înăspri regulile pentru transportul de marfă prin curierat și se vor impune sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile norme fiscale.
Comerțul cu produse din Asia, în special cel realizat prin intermediul huburilor de import, va fi monitorizat mai atent, având în vedere istoricul de subevaluare a valorii mărfurilor, evaziune și concurență neloială.
Reformele vin în contextul unei presiuni tot mai mari pe bugetul de stat
Aceste măsuri vin într-un context în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu presiuni tot mai mari pentru a asigura sustenabilitatea financiară a statului. După un prim pachet de măsuri fiscale care a vizat majorarea unor taxe și impozite, Guvernul Bolojan trece acum la reforme structurale, menite să corecteze disfuncționalitățile din sistemul fiscal și să întărească disciplina financiară.
Oficialii guvernamentali afirmă că aceste reforme sunt esențiale nu doar pentru a stabiliza bugetul, ci și pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Este vizată o tranziție către un stat modern, în care colectarea taxelor se face eficient, corect și echitabil.
Implementarea acestor reforme va avea loc etapizat, începând cu a doua jumătate a anului 2025, și va necesita o colaborare strânsă între autoritățile centrale, administrațiile locale, sectorul privat și societatea civilă. Guvernul și-a exprimat angajamentul de a continua pe acest drum, în ciuda obstacolelor politice sau birocratice care pot apărea pe parcurs.
Sursa foto: Arhivă
