Mirela Loșniță
Un nou tip de concediu ar putea fi introdus în România, destinat persoanelor care suferă de burnout, fenomen provocat de suprasolicitarea la locul de muncă sau în viața personală. Acest concediu ar permite celor afectați să rămână acasă pentru cel puțin două săptămâni, iar burnout-ul ar putea fi recunoscut oficial drept o boală profesională. Un proiect legislativ depus recent la Senat prevede ca epuizarea fizică și intelectuală cauzată de muncă să fie considerată boală profesională.
Persoanele diagnosticate cu acest sindrom ar urma să beneficieze de concediu medical, consiliere psihologică și posibilitatea de a avea un program de lucru redus
Inițiativa legislativă presupune ca diagnosticarea burnout-ului să fie realizată de medici și psihologi specializați în medicina muncii, iar rezultatele să fie confirmate de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Irineu Darău, inițiatorul legii, explică: „Pe lângă constatarea de către specialiști, un astfel de diagnostic va fi confirmat de DSP. Un concediu medical precum în alte cazuri de boli profesionale trebuie să fie direct proporțional cu gravitatea. Tot medicul psiholog, respectiv DSP vor recomandă o durata a concediului”, spune Irineu Darău, iniţiator lege.
Psihologul Keren Rosner subliniază că pentru recuperarea completă, un concediu de minimum două săptămâni ar fi ideal. „Cred că cea mai bună varianta ar fi un concediu de minimum 2 săptămâni, timp în care persoană să fie deconectată de orice activitate profesională, să fie ideal într-un alt loc decât mediul pe care îl cunoaște și să fie angrenat în activități exclusiv de relaxare”, afirmă Keren Rosner, psiholog.
Conform proiectului, costurile pentru recuperarea persoanelor afectate de burnout ar urma să fie acoperite din fondul de asigurare pentru accidente de muncă
Aceasta ar include, pe lângă concediul medical, și sesiunile de consiliere psihologică necesare pentru reintegrarea eficientă în mediul de lucru. Legea mai prevede reducerea timpului de lucru pentru cei care se recuperează, precum și transferul temporar într-un alt departament, dacă este necesar. De asemenea, angajatorii vor avea obligația de a asigura evaluări periodice ale stării de sănătate mintală a angajaților prin intermediul medicilor de medicina muncii.
Studiile recente arată că România se află pe locul doi în Europa, după Polonia, în ceea ce privește incidența cazurilor de burnout. Un sondaj relevă că șase din zece angajați se plâng de epuizare din cauza volumului mare de muncă, în timp ce doi din zece ar fi dispuși să renunțe la job chiar și fără o alternativă.
Cazurile de suprasolicitare pot fi atribuite nu doar muncii, ci și altor factori personali care contribuie la un sentiment de epuizare generală, ducând la scăderea eficienței și productivității. Specialiștii avertizează că neglijarea acestor simptome poate duce la complicații mai grave, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de personalitate.
Un exemplu tragic de burnout neglijat a avut loc luna trecută în București, unde o tânără de 27 de ani a murit la locul de muncă. Deși se simțea rău, șefii ei nu au considerat necesar să o lase să plece acasă, fapt ce a avut consecințe fatale.
„De foarte multe ori această stare este neglijată pt că se pune pe seama unei oboseli oarecare. De la burnout se poate ușor ajunge la depresie, anxietate și chiar tulburări de personalitate”, spune Keren Rosner, psiholog, potrivit observatornews.ro.
