Loredana Ionescu
România este supusă unei presiuni fără precedent din partea Comisiei Europene, în condițiile în care a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Țara noastră este obligată să adopte de urgență măsuri fiscale ferme, care includ majorări de taxe și accize, dar și reforme în domeniul sănătății. Scopul acestor schimbări este reducerea semnificativă a deficitului bugetar și evitarea retrogradării ratingului de țară. Bruxelles-ul a recalibrat calendarul de ajustare și impune condiții stricte pentru implementarea integrală și rapidă a pachetului fiscal.
România, sub presiune europeană din cauza deficitului record
Comisia Europeană cere măsuri rapide și consistente din partea României, după ce aceasta a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru a menține încrederea investitorilor și a evita consecințe grave, precum retrogradarea de rating, România este obligată să urmeze o traiectorie fiscală strictă.
Noua țintă stabilită de Consiliul EcoFin prevede o scădere a deficitului la 7,7% din PIB în 2025, față de ținta anterioară de 7%, și la 6% în 2026. În plus, autoritățile europene au avertizat că întârzierea aplicării măsurilor – în special a majorărilor de taxe care ar fi trebuit implementate din aprilie – a agravat considerabil situația financiară.
Bruxelles-ul cere implementarea urgentă a măsurilor fiscale
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate, a transmis un mesaj clar:
„Este un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid și în întregime adoptate și implementate. Vom monitoriza cu atenție progresele și vom veni cu evaluarea noastră în toamnă”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Economie și Productivitate, citat de Profit.ro.
Comisia Europeană subliniază că doar prin adoptarea completă a celor două seturi de măsuri fiscale – primul deja aprobat și al doilea programat pentru toamna acestui an – obiectivele de deficit pot fi atinse. În lipsa acestor acțiuni, riscul de retrogradare a României din partea agențiilor de rating rămâne ridicat.
Guvernul mizează pe încasări suplimentare de miliarde de lei
Primul pachet de reforme fiscale a fost adoptat de Guvern în luna iulie prin angajarea răspunderii în Parlament. Impactul acestuia este estimat la 10,75 miliarde de lei în 2025 și 92,63 miliarde de lei în 2026. Printre măsurile incluse se numără:
-
Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, păstrând o singură cotă redusă de 11%;
-
Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
-
Introducerea de accize mai mari pentru carburanți și alte produse;
-
Aplicarea unei taxe suplimentare pentru instituțiile bancare;
-
Reforma sistemului de sănătate, cu eliminarea coasigurării gratuite pentru soți, soții sau părinți fără venituri.
Executivul estimează venituri suplimentare de aproximativ 9,5 miliarde de lei în 2025 doar din acest prim set de măsuri. Dintre acestea, 6,2 miliarde provin din creșterea TVA, iar 1,54 miliarde din majorarea accizelor. În anul 2026, se anticipează că veniturile vor ajunge la 35,3 miliarde de lei, în special prin introducerea unor noi impozite pe locuințe și a unei ecotaxe auto, care ar aduce singură 6 miliarde de lei la buget.
Ajustări de deficit și noi condiționalități în calendarul fiscal
Față de calendarul stabilit inițial, România a primit o modificare a traiectoriei de ajustare fiscală. Pentru anul 2025, ținta de deficit a fost crescută de la 7% la 7,7% din PIB, recunoscând dificultățile apărute în aplicarea rapidă a reformelor. În schimb, pentru anul 2026, obiectivul a fost redus de la 6,4% la 6%, ceea ce implică un efort mai mare de consolidare într-o perioadă mai scurtă.
Comisia Europeană a atras atenția asupra faptului că aceste ținte sunt realiste doar dacă România respectă fără abatere angajamentele asumate. Cheltuielile nete trebuie încadrate strict în limitele stabilite, iar veniturile suplimentare prognozate trebuie să fie înregistrate conform estimărilor.
Reformele structurale, elemente-cheie în menținerea stabilității
Pe lângă creșterile de taxe și ajustările bugetare, România trebuie să avanseze și în privința reformelor structurale, în special în domenii sensibile precum sănătatea, educația și administrația publică. Reforma sistemului de asigurări de sănătate este una dintre cele mai discutate măsuri din pachetul fiscal, stârnind reacții controversate după ce coasigurarea pentru persoane fără venituri a fost eliminată.
Executivul justifică această decizie prin necesitatea eficientizării cheltuielilor publice și alocarea mai bună a resurselor în sistemul sanitar, dar impactul social al acestei reforme urmează să fie analizat în perioada următoare.
Ratingul României, în pericol: Fitch emite un nou verdict în august
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2019, iar dezechilibrele structurale accentuate au dus la o înrăutățire a percepției pe piețele financiare internaționale. Agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P mențin deocamdată perspectiva negativă pentru România, avertizând asupra riscului de retrogradare dacă nu se înregistrează progrese clare.
Fitch urmează să emită următoarea evaluare pe 15 august, iar rezultatul acesteia depinde în mod direct de implementarea efectivă a pachetului fiscal și de avansul celei de-a doua runde de reforme. Deși prima serie de măsuri a contribuit la o relativă stabilizare a pieței, încrederea investitorilor se menține fragilă.
Sursa foto: Arhivă
