Nicolescu Daniela
Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită pe 14 septembrie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și are o semnificație aparte atât în tradiția creștină, cât și în credințele populare.
Această zi este marcată prin post și rugăciune, dar și prin obiceiuri transmise din generație în generație. Printre acestea se află și interdicția de a consuma fructe cu semințe roșii, precum merele roșii, pepenele sau strugurii roșii. Această rânduială are o simbolistică puternică, legată de sângele vărsat pe Cruce de Mântuitorul Iisus Hristos.
Semnificația sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, credincioșii cinstesc lemnul sfânt pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Tradiția spune că Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a descoperit crucea pe care a suferit Mântuitorul, iar aceasta a fost înălțată în fața poporului la Ierusalim în anul 335. De atunci, sărbătoarea a rămas una de pocăință și smerenie, fiind singura sărbătoare a Crucii ținută cu post aspru.
Credincioșii merg la biserică, se roagă pentru sănătate și iertare, iar în unele zone ale țării se sfințesc busuiocul și alte plante aromatice, considerate a fi aducătoare de binecuvântare.
Simbolistica fructelor cu semințe roșii
Obiceiul de a nu mânca fructe cu semințe roșii are o puternică legătură cu simbolul sângelui. Roșul acestor semințe amintește de sângele vărsat de Iisus pe Cruce pentru mântuirea lumii. Din respect față de acest sacrificiu, oamenii aleg să evite în această zi alimentele care amintesc de suferința Mântuitorului.
Astfel, merele roșii, strugurii roșii, pepenele sau chiar roșiile nu se consumă de Înălțarea Sfintei Cruci. În schimb, mulți credincioși aleg să ducă aceste fructe la biserică pentru a fi binecuvântate, urmând a fi împărțite după slujbă pentru pomenirea celor adormiți.
Zi de post și rugăciune
De Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșii țin post aspru. Chiar dacă sărbătoarea cade duminica, miercurea sau vinerea, regula rămâne aceeași: se renunță la carne, lactate și ouă, iar în unele tradiții chiar și la ulei și vin. Postul din această zi are menirea de a curăța sufletul și de a întări credința.
În biserici, credincioșii rostesc rugăciuni speciale pentru ocrotire și iertare. Mulți obișnuiesc să aprindă lumânări în formă de cruce și să rostească rugăciunea Sfintei Cruci, considerată a fi una dintre cele mai puternice pentru alungarea necazurilor.
Tradiții păstrate în popor
Pe lângă interdicția consumului de fructe cu semințe roșii, în popor există și alte obiceiuri legate de această zi:
- se duc la biserică busuioc, mentă sau mărar pentru a fi sfințite;
- plantele sfințite se păstrează în casă, fiind folosite pentru alinarea bolilor sau protejarea gospodăriei;
- nu se muncește la câmp, pentru că se crede că recoltele se pot usca;
- nu se folosește acul și nu se spală haine, pentru a evita necazurile în familie.
Puterea respectării tradițiilor
Deși trăim într-o epocă modernă, credincioșii continuă să păstreze aceste rânduieli, considerându-le o formă de respect și de recunoștință față de sacrificiul Mântuitorului. Gestul de a nu consuma fructe cu semințe roșii nu este doar o simplă interdicție alimentară, ci o formă de meditație și amintire a suferinței de pe Golgota.
Astfel, Înălțarea Sfintei Cruci rămâne nu doar o zi de sărbătoare religioasă, ci și un prilej de a ne întări credința, de a respecta obiceiurile străbune și de a primi binecuvântare pentru anul care urmează.
