Cezar2 Cezar
În fiecare vineri, creștinii din întreaga lume își aduc aminte de sacrificiul suprem făcut de Iisus Hristos pentru mântuirea umanității, prin Răstignirea Sa pe Cruce. Această zi, marcată de reflecție și rugăciune, este o oportunitate pentru credincioși de a-și reînnoi credința și de a medita la semnificația profundă a iubirii și sacrificiului. Un exemplu emoționant de rugăciune care capturează esența acestei zile este rugăciunea unei mame, care își exprimă căința și dorința de a fi mai aproape de Dumnezeu, chiar și în mijlocul provocărilor vieții cotidiene.
Rugăciunea începe cu o recunoaștere sinceră a păcatelor personale și a rolului lor în suferința lui Hristos, un gest de umilință și auto-reflecție care stă la baza credinței creștine. Prin această mărturisire, credincioșii sunt invitați să își amintească că fiecare dintre ei are o parte în povestea mântuirii și că fiecare acțiune sau gând negativ poate contribui la suferința spirituală comună.
Rugăciunea continuă cu o cerere de ajutor divin pentru a putea purta „Crucea” vieții cu bucurie și căință, o referință la sarcinile și încercările pe care fiecare persoană le întâmpină. Aceasta subliniază importanța de a accepta și de a înfrunta dificultățile vieții cu credință și speranță în puterea mântuitoare a lui Hristos.
Rugăciunea zilei de vineri
„Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit și ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă bunătății Tale celei nespuse să mă învrednicești cu Darul Tău, Doamne, ca și eu să pot răbda patimi pentru credința, speranța și iubirea ce le am către Tine, precum Tu, Cel îndurat, ai răbdat pentru mântuirea mea.
Întărește-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie și cu mare căință, și să urăsc cugetele mele și voințele mele cele rele. Sădește în inima mea întristare de moartea Ta, ca să o simt precum au simțit-o iubita Ta Maică, ucenicii Tăi și femeile purtătoare de mir care stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simțirile cele sufletești, ca să se miște și să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsuflețite, când s-au mișcat la răstignirea Ta, și mai vârtos cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și pocăit, și Ți s-a plecat, de l-ai pus în Rai. Dă-mi, Doamne, și mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia și-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, și cu bună întoarcere și căință mă așează împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce-mi ești.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, și pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa:
Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat și pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!
Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ținut rodul vieții, care ne-a mântuit de moartea păcatului.
Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat ușile iadului.
Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis ușa raiului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări și câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre și pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferințele și necazurile vieții acesteia! Și fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm și să ne apropiem de El, și așa, numai spre folosul nostru ne pedepsește în această viață; de aceea, rogu-mă Ție, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele și durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulțești împreună și răbdarea, puterea și mulțumirea, căci cunosc, că neputincios sunt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneț; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata și Dumnezeiasca Ta putere și cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin și o măresc acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Să invocăm cuvântul Lui Dumnezeu
Rugăciunea se încheie cu o serie de invocații puternice adresate Crucii lui Hristos, recunoscând-o ca simbol al victoriei asupra morții și păcatului. Aceasta este o mărturie a puterii Crucii de a aduce mântuire și speranță, chiar și în cele mai întunecate momente.
Această rugăciune profundă oferă nu doar o perspectivă asupra înțelesului Răstignirii din punct de vedere spiritual, ci și un model de reflecție și rugăciune pentru cei care caută să-și aprofundeze relația cu Dumnezeu. Într-o lume plină de provocări și incertitudini, rugăciunea de vineri ne reamintește de puterea credinței și a speranței, invitându-ne să ne reflectăm asupra propriilor vieți în lumina sacrificiului suprem făcut de Hristos pentru noi toți.
