Loredana Ionescu
Statele Unite au solicitat o revizuire a regimului de sancțiuni impuse Rusiei, în contextul negocierilor pentru un posibil armistițiu în zona Mării Negre. Cu toate acestea, Uniunea Europeană și Marea Britanie au respins ideea ridicării sancțiunilor, considerând că presiunea economică trebuie menținută asupra regimului de la Kremlin.
Ruptură între SUA și Europa?
Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat poziția dură a Europei în cadrul summitului „Coaliția Voluntarilor” de la Paris, unde au participat lideri din peste 30 de state, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Keir Starmer, spune că „nu e momentul acum”.
„Există o claritate absolută în această privință. Chiar din contră – ce am discutat noi este cum am putea să creștem intensitatea sancțiunilor pentru a sprijini inițiativa americană și în încercarea de a aduce Rusia la masa negocierilor prin presiune din partea acestui grup de țări”, a declarat șeful guvernului britanic, joi, la summit-ul țărilor europene de la Paris.
„Avem claritate absolută asupra faptului că Rusia încearcă să tragă de timp și se joacă cu noi. Vrem să fim absolut clari pe această temă”, a declarat Starmer, vorbind în fața reporterilor alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
America ia în calcul relaxarea sancțiunilor, UE refuză categoric
Reprezentanții statelor prezente au fost de acord că „sancțiunile nu vor fi ridicate în niciun fel până ce Rusia nu renunță la războiul său”.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a reiterat poziția dură a Uniunii Europene.
„Cel mai bun mod de a sprijini Ucraina este prin a rămâne angajați obiectivului nostru de a obține o pace durabilă și dreaptă. Asta înseamnă să menținem presiunea pe Rusia prin sancțiuni”, a scris liderul european într-o postare pe Twitter.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că SUA analizează condițiile impuse de Rusia pentru a ajunge la un acord de armistițiu:
„SUA vor evalua condițiile Rusiei înainte de a agrea un acord de armistițiu”.
Rusia vrea concesii, Ucraina cere sancțiuni mai dure
Regimul de la Kremlin a condiționat acceptarea armistițiului de relaxarea sancțiunilor economice care i-au afectat grav economia în ultimii trei ani.
Pe de altă parte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut mai multă presiune asupra Rusiei. „Sancțiunile trebuie intensificate, nu reduse. Orice relaxare ar permite Moscovei să se regrupeze și să continue agresiunea”, a spus liderul ucrainean.
Atât Rusia, cât și Ucraina, s-au acuzat reciproc de sabotarea acordului de armistițiu intermediat de SUA. Kremlinul susține că Occidentul nu este dispus să facă compromisuri, în timp ce Kievul avertizează că Moscova folosește negocierile ca pe o stratagemă pentru a câștiga timp.
„Ceea ce avem acum este un acord ,,în principiu” asupra unei încetări a focului la Marea Neagră. De aici reies două lucruri: o definiţie mai detaliată a ceea ce presupune armistiţiul privind infrastructura energetică, iar al doilea este principiul, conceptul unei încetări a focului în Marea Neagră.
Evident, după întâlnirea noastră, ca parte a comunicatului lor, ruşii au elaborat un număr de condiţii care vor ei să fie îndeplinite pentru ca acest lucru să se întâmple. Vom evalua acest lucru – unele dintre acele condiţii includ sancţiuni care nu sunt ale noastre, ci ale Uniunii Europene.
Prin urmare, vom aduna informaţiile atunci când trimişii noştri se întorc, vom trece în revistă propunerile, vom asculta impresiile lor în urma discuţiilor, ca să putem înţelege mai bine care este poziţia ruşilor şi ce ne cer ei în schimb, după care le vom prezenta preşedintelui, care va decide care va fi următorul pas”, a declarat Marco Rubio, în cadrul unei conferinţe de presă la Kingston, în Jamaica, relatează Antena3 CNN.
Summitul de la Paris continuă, iar pozițiile rămân divergente. SUA par dispuse să negocieze anumite concesii, în timp ce Europa refuză să cedeze presiunilor Moscovei. Decizia finală va depinde de următoarele runde de discuții și de capacitatea părților implicate de a găsi un teren comun pentru un posibil armistițiu.
Sursa foto: Arhivă
