Georgescu Dragos
România face un pas decisiv în lupta împotriva fenomenului de cămătărie. Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat luni legea prin care practicarea cămătăriei devine infracțiune sancționată cu pedepse privative de libertate de până la cinci ani. Noua reglementare vizează un domeniu controversat și sensibil, care a generat numeroase drame personale și a alimentat economia subterană în ultimele decenii.
Ani grei de pușcărie și confiscarea banilor. Decretul semnat de Nicușor Dan
Actul normativ modifică articolul 351 din Codul penal și definește explicit că „darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată” constituie infracțiune. Pedepsele prevăzute sunt cuprinse între șase luni și cinci ani de închisoare, iar pe lângă sancțiunea penală, legea introduce și măsura confiscării speciale a sumelor de bani date ca împrumut, precum și a dobânzii obținute.
Această modificare legislativă are scopul de a închide portițele care au permis până acum cămătarilor să își păstreze capitalul de bază chiar și atunci când erau condamnați, statul confiscând doar dobânzile percepute.
Cămătăria este o practică veche, întâlnită în toate societățile, și presupune împrumutarea de bani cu dobândă de către persoane neautorizate, în afara cadrului bancar sau al instituțiilor financiare. Spre deosebire de creditele legale, unde dobânda este reglementată și transparentă, în cămătărie dobânzile sunt adesea exorbitante, ceea ce face ca debitorii să intre într-un cerc vicios al datoriilor imposibil de achitat.
Fenomenul afectează în special persoanele vulnerabile, cele care nu au acces la credite bancare sau care trec prin situații de urgență financiară. Victimele ajung să fie exploatate, amenințate sau chiar supuse violențelor pentru a returna sume care cresc exponențial din cauza dobânzilor ilegale.
În plus, cămătăria alimentează economia subterană și este adesea asociată cu alte infracțiuni grave: trafic de persoane, evaziune fiscală, șantaj sau spălare de bani. Din aceste motive, reglementarea strictă a fost considerată necesară și urgentă.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție care a creat o breșă
Legea promulgată acum vine ca o reacție directă la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de la începutul acestui an. Prin acea interpretare, instanța supremă a stabilit că, în cazul condamnării unui cămătar, nu se poate confisca suma inițială împrumutată, ci doar dobânda obținută.
Această decizie a fost considerată de mulți juriști și politicieni drept o „greșeală” majoră, întrucât permitea cămătarilor să își minimizeze pierderile. Practic, chiar dacă ajungeau la închisoare, aceștia își recuperau sumele de bază, ceea ce menținea resursele pentru a continua activitatea după eliberare.
Deputatul Alexandru-Paul Dimitriu (USR), inițiatorul legii, a explicat clar miza acestei modificări:
„Prin acest proiect vom reuși să îndreptăm o mare greșeală săvârșită de Înalta Curte de Casație și Justiție. Este ridicol ca, în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune, suma dată cu titlul de camătă să nu fie confiscată. Această sumă face obiectul infracțiunii și trebuie să intre în patrimoniul statului, nu să rămână la dispoziția infractorului.”
Confiscarea specială – un instrument crucial
Noutatea esențială a legii este introducerea confiscării speciale. Aceasta se aplică atât asupra dobânzilor obținute, cât și asupra sumelor împrumutate, chiar dacă acestea au fost „rostogolite” prin alte împrumuturi ulterioare.
În lipsa acestei măsuri, cămătarii puteau practica tot felul de scheme prin care reinvestiseră sumele în alte datorii, ascunzând astfel originea banilor. Noua reglementare închide aceste posibilități și transmite un mesaj ferm: „Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie!” – așa cum a sintetizat inițiatorul legii.
Declarațiile inițiatorilor și susținătorilor
Deputatul Alexandru Dimitriu a subliniat că legea nu este doar o măsură tehnică, ci un instrument prin care statul își arată fermitatea față de infractori:
„Este ridicol să nu fie confiscată suma care face obiectul infracțiunii. Trebuie să oprim aceste practici pentru că ele generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni.”
La rândul său, deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a insistat asupra necesității unor legi clare și ferme:
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate.”
