Miruna Purcel
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) lansează un nou atac politic de proporții, reclamând o criză instituțională provocată de refuzul lui Nicușor Dan de a desemna un nou premier. Potrivit unui comunicat oficial transmis sâmbătă, AUR a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) prin intermediul președintelui Camerei Deputaților. George Simion acuză o „tergiversare deliberată” care afectează grav funcționarea autorităților statului și încalcă obligațiile constituționale ale președintelui în funcție.
AUR reclamă un conflict juridic între președinte și Parlament
AUR susține că actualul președinte blochează în mod intenționat formarea unui nou Executiv, deși guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu se apropie de limita legală de 45 de zile de interimat. În lipsa unui guvern cu puteri depline, România riscă un blocaj instituțional cu efecte majore asupra bunei funcționări a statului.
În documentul transmis Camerei Deputaților, AUR cere oficial sesizarea CCR pentru constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Parlament. Formațiunea politică precizează că refuzul lui Nicușor Dan de a desemna un premier este o încălcare directă a atribuțiilor sale și un abuz în exercitarea funcției prezidențiale.
„Conflictul priveşte întârzierea nejustificată a desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu se apropie de limita celor 45 de zile prevăzută de Constituţie pentru exercitarea interimatului”, transmite AUR în comunicatul oficial.
Reprezentanții AUR atrag atenția asupra faptului că actualul Executiv are atribuții limitate și nu poate gestiona eficient provocările economice și sociale cu care se confruntă România. Potrivit acestora, tergiversarea desemnării unui premier pune în pericol stabilitatea instituțională și subminează încrederea cetățenilor în mecanismele democratice.
Consultările prezidențiale, considerate „simulare” de către AUR
Un alt punct central al sesizării AUR vizează modul în care președintele a organizat consultările din 28 mai. Potrivit formațiunii conduse de George Simion, întâlnirile cu partidele parlamentare nu au urmărit desemnarea unui premier, ci s-au concentrat pe discutarea unor măsuri de austeritate.
„AUR a refuzat să participe la consultările de pe 28 mai, întrucât era evident că aceste consultări nu aveau un caracter serios. Nicuşor Dan declarând în mai multe rânduri că nu va dialoga decât cu partidele considerate de acesta ca fiind „pro-europene”, iar asta s-a întâmplat zilele următoare”, precizează comunicatul.
Astfel, susțin reprezentanții AUR, președintele României a dat dovadă de lipsă de imparțialitate în exercitarea atribuțiilor sale și a acționat contrar principiului colaborării loiale între instituțiile statului. Partidul acuză o strategie de excludere politică ce încalcă normele democratice și afectează echilibrul constituțional.
AUR cere intervenția CCR pentru restabilirea echilibrului instituțional
În finalul comunicatului, AUR solicită explicit președintelui Camerei Deputaților să sesizeze Curtea Constituțională pentru a pune capăt acestei „stări de incertitudine”. Potrivit partidului, România nu își mai poate permite un vid de putere într-un context economic și geopolitic fragil, în care deciziile guvernamentale nu pot fi amânate.
„Această conduită contravine obligaţiei Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, se menționează în documentul oficial. AUR consideră că neîndeplinirea atribuțiilor de către președinte reprezintă „o încălcare gravă a statului de drept” și un risc major pentru buna guvernare.
Solicitarea AUR este un nou semnal de alarmă asupra tensiunilor politice tot mai evidente între Palatul Cotroceni și o parte a Parlamentului. Prin această inițiativă, formațiunea lui George Simion cere nu doar intervenția CCR, ci și o reevaluare urgentă a rolului și responsabilităților președintelui în contextul actual. Situația rămâne deschisă, iar o eventuală decizie a Curții Constituționale ar putea avea implicații majore asupra echilibrului instituțional din România.
