Loredana Ionescu
Un posibil scenariu privind securitatea Europei ridică semne serioase de întrebare: în lipsa implicării Statelor Unite, o rachetă balistică lansată din Iran ar putea trece neobservată până în apropierea României. Specialiștii atrag atenția că actualul sistem de apărare antirachetă de pe continent depinde în mare măsură de infrastructura americană.
Europa nu are un sistem complet independent
Deși există mai multe componente de apărare în Europa, acestea nu funcționează ca un sistem complet autonom. Lipsa sateliților pentru detectarea lansărilor de rachete reprezintă o vulnerabilitate majoră. În prezent, rețeaua integrată de monitorizare și interceptare este coordonată în mare parte de Statele Unite.
Într-un context în care există discuții privind reducerea prezenței americane în NATO, experții avertizează că un astfel de scenariu ar schimba radical capacitatea Europei de reacție.
Detectarea ar fi întârziată
În cazul lansării unei rachete balistice din Iran, detectarea nu ar fi imediată. Primul indiciu ar putea veni din Franța, prin radarul Nostradamus, amplasat la aproximativ 90 de kilometri vest de Paris, potrivit Click!
Acest sistem utilizează reflexia undelor radio în ionosferă și poate acoperi distanțe de până la 4.000 de kilometri, inclusiv zone din nordul Iranului. Totuși, precizia este limitată, iar funcționarea depinde de condițiile atmosferice, ceea ce înseamnă că poate indica doar existența unei lansări, fără detalii clare despre traiectorie.
România, în prima linie de detecție
Pe măsură ce racheta ar traversa Turcia, Europa nu ar avea capacitatea de a o urmări în mod constant. Abia în apropierea României, la altitudini ridicate, aceasta ar putea intra în raza de acțiune a radarului AN/FPS-132 din Marea Britanie, parte a sistemului american de apărare.
Chiar și în acest punct, capacitatea de reacție rămâne limitată, deoarece radarul poate urmări traiectoria, dar nu poate interveni pentru interceptare, conform sursei citate.
Interceptarea, o provocare majoră
Singurul sistem european capabil să intercepteze o rachetă balistică fără sprijin american este Arrow 3, operat de Germania. Acesta este amplasat la baza Holzdorf și poate detecta ținte la aproximativ 900 de kilometri distanță.
În practică, asta înseamnă că racheta ar fi deja în apropierea graniței româno-ungare în momentul detectării clare. Fereastra de reacție ar fi, astfel, extrem de scurtă.
Mai mult, eficiența sistemului depinde de orientarea radarului către zona de lansare, iar parametrii exacți de interceptare nu sunt publici.
Capacități limitate în alte state
Dacă racheta ar depăși capacitățile Arrow 3, alte state europene ar putea încerca interceptarea folosind sistemele Patriot. Totuși, acestea nu sunt concepute pentru rachete balistice cu rază medie și necesită o stare permanentă de alertă pentru a proteja obiective specifice.
În prezent, doar câteva țări europene dispun de astfel de sisteme, printre care Germania, Olanda, Suedia, România și Polonia.
Sistemele SAMP/T utilizate de Franța și Italia sunt considerate insuficiente pentru a face față rachetelor balistice moderne, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de intervenție.
Un punct critic pentru securitatea regională
În acest context, România devine un punct strategic în eventualitatea unui atac cu rachete balistice din Orientul Mijlociu. Ar putea fi prima zonă unde o astfel de amenințare ar fi detectată clar, însă fără garanția unei interceptări eficiente.
Scenariul subliniază dependența Europei de infrastructura militară americană și ridică întrebări privind necesitatea dezvoltării unor sisteme proprii, capabile să asigure o reacție rapidă și autonomă în fața unor amenințări de acest tip.
Sursa foto: Arhivă
