Georgescu Dragos
Timișoara, oraș simbol al Revoluției din decembrie 1989 și reper cultural în peisajul României, a fost marți gazda președintelui României, Nicușor Dan. Șeful statului a participat la mai multe evenimente oficiale, printre care o ceremonie de comemorare a eroilor din 1989 și summitul internațional Timișoara Cities Summit, unde a susținut un discurs amplu despre Uniunea Europeană și rolul orașelor în procesul de extindere.
Scene comice cu Nicușor Dan. Președintele a uitat protocolul într-o vizită la Timișoara
Deși programul vizitei a fost unul consistent și încărcat de teme majore, o situație petrecută în fața monumentului „Crucificare”, ridicat în memoria eroilor Revoluției, a atras atenția presei și a opiniei publice. Într-un moment de neatenție, președintele a uitat protocolul și a fost întors din drum de ceilalți oficiali.
Marți dimineață, Nicușor Dan a ajuns la monumentul „Crucificare” din Timișoara, unde a depus o coroană de flori în semn de respect față de cei care și-au pierdut viața în timpul Revoluției din decembrie 1989. După depunerea coroanei, șeful statului a fost salutat de garda de onoare.
În acel moment, președintele a făcut câțiva pași pentru a părăsi locul, uitând că protocolul cere ca, imediat după salutul gărzii, să fie intonat imnul național. Situația a fost rapid corectată de ceilalți oficiali prezenți, care l-au întors din drum și l-au readus pe poziție. Imnul a fost intonat, iar ceremonia și-a urmat cursul firesc.
Deși incidentul a fost scurt, acesta a fost remarcat și comentat, fiind interpretat ca o neatenție sau ca o lipsă de obișnuință cu rigorile protocolului militar. Totuși, momentul nu a umbrit în totalitate importanța evenimentului și mesajul comemorativ pe care președintele a dorit să îl transmită.
@antena3cnn Președintele Nicușor Dan a uitat, marți, la Timișoara, protocolul de la evenimentele oficiale. Șeful statului a fost salutat de garda de onoare și a vrut să plece, deși urma să fie intonat imnul național. Nicușor Dan a fost însă întors din drum de ceilalți oficiali prezenți la ceremonia din fața monumentului „Crucificare”, ridicat în memoria eroilor Revoluției din decembrie 1989. #antena3cnn ♬ sunet original – Antena 3 CNN
Vizita la Timișoara – o zi cu mai multe evenimente
Prezența președintelui în orașul de pe Bega nu s-a rezumat doar la ceremonie. Potrivit programului oficial, Nicușor Dan a avut o agendă plină, cuprinzând atât întâlniri simbolice, cât și participări la evenimente internaționale.
După ceremonia de la monumentul „Crucificare”, șeful statului a avut o întrevedere la Societatea Timișoara, organizație civică ce a jucat un rol esențial în consolidarea democrației după Revoluția din 1989. Ulterior, acesta a participat la Timișoara Cities Summit, o reuniune care a adunat primari, lideri locali și oficiali europeni pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene și despre modul în care orașele pot contribui la dezvoltarea acesteia.
Discursul președintelui la Timișoara Cities Summit
În cadrul sesiunii de deschidere a summitului, președintele Nicușor Dan a ținut un discurs amplu, în care a analizat trecutul și viitorul Uniunii Europene, dar și relația dintre marile orașe europene și statele naționale.
Un punct central al discursului a fost legat de aderarea României la Uniunea Europeană. Nicușor Dan a afirmat că, la momentul finalizării procesului de aderare, România nu era complet pregătită să devină membră a Uniunii.
„Cât de sus să fie ștacheta? Pentru că dacă vrem să fim foarte direcți, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană. Și cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o, și vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderarea efectivă, România le-a făcut.”
Președintele a subliniat că această decizie, deși riscantă la momentul respectiv, a permis României să facă pași rapizi și vizibili în direcția modernizării și dezvoltării. În opinia sa, modelul ar putea fi aplicat și altor state care, deși nu sunt pe deplin pregătite, ar putea evolua după integrare.
În continuarea ideii, Nicușor Dan a vorbit despre competiția geopolitică dintre Uniunea Europeană și alte modele globale de dezvoltare. El a sugerat că, în acest context, exigențele impuse statelor candidate nu ar trebui să fie atât de ridicate.
„Poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte și poate că, după aderare, țări care, ca și România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese.”
Totodată, a ridicat o întrebare retorică legată de lipsa presiunii interne din partea societăților unor state candidate asupra clasei politice pentru a grăbi procesul de reforme.
Relația dintre orașe și statele europene
Un alt punct important al discursului a vizat rolul marilor orașe europene în dezvoltarea economică și socială. Nicușor Dan a afirmat că aceste orașe sunt adevărații motoare ale progresului, însă relația lor cu autoritățile naționale este adesea dezechilibrată.
„Marile orașe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, și, în relația cu autoritățile naționale, acest fapt nu este recunoscut și resurse care ar face ca aceste orașe să se dezvolte și mai bine și să aducă mai multe prosperitate țării nu sunt alocate.”
În sprijinul afirmațiilor sale, președintele a amintit experiența personală din perioada în care era primarul Capitalei, când a cerut includerea unor tramvaie în programul PNRR, dar solicitarea a fost ignorată.
Nicușor Dan a pledat pentru crearea unei rețele europene a marilor orașe, care să aibă un rol mai puternic în procesul decizional la nivelul Uniunii.
În finalul discursului, șeful statului a transmis că, în calitate de membru al Consiliului European, se va implica pentru ca asociațiile reprezentative ale orașelor să aibă o voce mai puternică la nivel european.
„Eu o să fiu printre cei care o să susțină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociațiilor reprezentative ale orașelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta.”
Această declarație a fost bine primită de participanții la summit, mulți dintre ei reprezentanți ai administrațiilor locale din Europa, care se confruntă cu aceleași provocări: lipsa resurselor, birocrația centrală și nevoia de a fi mai bine reprezentați la nivel european.
