Loredana Ionescu
Sistemul medical din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani. Începând cu trimestrul al patrulea din 2026, pacienții ar urma să își poată face programările la medic prin intermediul unei platforme electronice naționale.
Noul portal, denumit „e-SănătateaMea”, va fi administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și va reuni într-un singur loc mai multe servicii digitale destinate pacienților. Pe lângă posibilitatea efectuării programărilor medicale, utilizatorii vor putea consulta informații despre istoricul serviciilor medicale, documentele emise, rețetele electronice și tratamentele primite.
Potrivit formei adoptate de Parlament, furnizorii de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor avea obligația de a utiliza portalul electronic de programări începând cu trimestrul al patrulea al anului 2026. Asta înseamnă că noul sistem ar putea deveni operațional cel mai devreme în luna octombrie.
Programările la medic ar urma să fie centralizate online
În prezent, procedurile de programare diferă considerabil de la o unitate medicală la alta. Unele spitale permit programarea prin intermediul propriilor pagini de internet, în timp ce altele folosesc telefonul, adresele de e-mail sau prezentarea directă la ghișeu.
Această lipsă a unui sistem unitar poate crea dificultăți pentru pacienți. Oamenii trebuie să caute separat datele de contact ale fiecărei unități, să telefoneze în anumite intervale orare și, în numeroase situații, să aștepte mult timp până când reușesc să discute cu un operator.
Portalul „e-SănătateaMea” este conceput pentru a centraliza procesul. Pacienții ar urma să poată verifica serviciile medicale disponibile și să efectueze programări printr-un punct digital unic, fără să mai fie nevoiți să consulte platforme diferite pentru fiecare spital sau cabinet.
Conform actului normativ adoptat de Parlament, în cadrul portalului va funcționa o componentă electronică special destinată programării pacienților. Toți furnizorii vizați de lege vor avea obligația să utilizeze acest instrument începând cu trimestrul al patrulea din 2026.
Prin urmare, termenul anunțat nu indică neapărat că toate serviciile vor fi disponibile simultan, la nivel național, chiar din prima zi a lunii octombrie. Trimestrul al patrulea cuprinde perioada octombrie-decembrie, iar integrarea efectivă a spitalelor și a celorlalți furnizori poate presupune mai multe etape tehnice.
Până la momentul stabilit pentru utilizarea portalului, legea prevede desfășurarea unui proiect-pilot de operaționalizare. Prin această etapă ar trebui testate funcționarea platformei, modul de introducere a programărilor și interacțiunea dintre pacienți și furnizorii de servicii medicale.
Ce informații vor putea consulta pacienții
Programările online reprezintă doar una dintre funcțiile proiectate pentru noua platformă. Portalul „e-SănătateaMea” este gândit ca o componentă a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate, cunoscută sub denumirea de PIAS.
Prin intermediul acestuia, pacienții ar urma să primească acces securizat la propriile informații medicale generate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Printre datele care vor putea fi consultate se numără istoricul serviciilor medicale de care a beneficiat pacientul, documentele medicale emise în sistem, prescripțiile electronice și informațiile despre tratamente.
De asemenea, portalul ar urma să includă date referitoare la medicamentele și dispozitivele medicale utilizate în cadrul serviciilor decontate.
În acest fel, pacientul nu ar mai trebui să solicite separat anumite informații de la fiecare unitate medicală în care a fost consultat sau tratat. Datele disponibile în sistem ar urma să fie accesibile într-un spațiu digital comun, în limitele stabilite de legislația privind protecția informațiilor personale.
Accesul centralizat poate fi important mai ales pentru persoanele care suferă de boli cronice, urmează mai multe tratamente sau sunt consultate de medici din specialități diferite.
Un medic ar putea înțelege mai ușor traseul medical al pacientului atunci când datele relevante sunt disponibile într-o formă organizată. În același timp, pacientul poate verifica mai simplu ce rețete i-au fost eliberate, ce servicii au fost înregistrate și ce documente medicale există în sistem.
Legea stabilește că portalul trebuie să permită și accesul la servicii digitale destinate monitorizării stării de sănătate. Forma exactă a acestor instrumente și procedura prin care vor fi utilizate urmează să depindă de dezvoltarea tehnică a platformei și de normele aplicabile.
Toți furnizorii vizați de lege vor trebui să folosească portalul
Una dintre cele mai importante prevederi este obligativitatea utilizării componentei de programări de către furnizorii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Măsura urmărește evitarea unei situații în care platforma există, dar numai o parte dintre spitale sau cabinete aleg să o folosească. În lipsa unei participări extinse, pacienții ar continua să apeleze la mai multe metode de programare, iar obiectivul creării unui sistem național unitar nu ar putea fi atins.
Formularea adoptată de Parlament arată că toți furnizorii vor avea obligația să utilizeze portalul electronic de programări începând cu trimestrul al patrulea al anului 2026.
Această prevedere nu trebuie interpretată automat în sensul că orice clinică privată din România va fi inclusă în sistem, indiferent de relația sa cu CNAS. Proiectul se referă la serviciile furnizate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și la furnizorii care activează în acest circuit.
Platforma ar trebui să devină un punct de legătură între pacienți, spitale, cabinete, farmacii, laboratoare și ceilalți furnizori integrați în sistemul public de asigurări.
Pentru unitățile medicale, schimbarea presupune adaptarea procedurilor interne. Spitalele vor trebui să afișeze și să actualizeze locurile disponibile, să gestioneze programările primite prin platformă și să coreleze sistemul național cu aplicațiile informatice folosite la nivel local.
Un element esențial va fi actualizarea în timp real a locurilor disponibile. O platformă de programări poate fi eficientă numai dacă informațiile prezentate pacienților sunt corecte.
În cazul în care locurile afișate nu corespund programului real al medicilor, sistemul ar putea genera programări suprapuse, anulări sau deplasări inutile. Din acest motiv, proiectul-pilot prevăzut înaintea operaționalizării are un rol important în identificarea problemelor tehnice și administrative.
Mai puține telefoane și drumuri la spital
Pentru pacienți, principalul avantaj ar trebui să fie reducerea timpului necesar pentru obținerea unei programări.
În multe unități sanitare, liniile telefonice sunt disponibile doar în anumite intervale. Numărul mare de solicitări face ca pacienții să aștepte, să sune în mod repetat sau să se deplaseze la spital numai pentru a afla data unei consultații.
Prin noul portal, o persoană ar putea vedea opțiunile disponibile fără să depindă de programul unui ghișeu. Programarea ar putea fi făcută de acasă, de pe calculator sau telefon, în măsura în care platforma va fi optimizată pentru mai multe tipuri de dispozitive.
Sistemul ar putea oferi și un nivel mai ridicat de transparență. Pacientul ar putea verifica unde există locuri disponibile și în ce interval poate primi consultația de care are nevoie.
În lipsa unei platforme unice, oamenii nu au întotdeauna o imagine clară asupra locurilor disponibile în alte spitale. Un pacient poate aștepta o perioadă îndelungată la o anumită unitate, fără să știe că există o variantă mai rapidă în altă parte.
Centralizarea programărilor ar putea reduce această problemă, cu condiția ca toate informațiile să fie introduse corect și actualizate permanent.
Totuși, platforma nu va elimina automat listele de așteptare. Dacă numărul medicilor sau al consultațiilor disponibile este redus, digitalizarea nu poate crea locuri suplimentare. Ea poate însă să ofere o imagine mai clară asupra disponibilității și să simplifice distribuirea programărilor existente.
De asemenea, rămâne important ca autoritățile să păstreze și metode alternative pentru pacienții care nu utilizează internetul. Persoanele vârstnice, cele din comunități izolate sau cetățenii care nu dețin dispozitive electronice nu trebuie să fie împiedicați să obțină o consultație.
În dezbaterile parlamentare a fost subliniată tocmai necesitatea ca digitalizarea să însemne nu doar lansarea unui portal, ci și interoperabilitate, accesibilitate, securitate cibernetică și protejarea persoanelor vulnerabile.
Datele medicale vor trebui protejate prin sisteme de securitate
Platforma va gestiona unele dintre cele mai sensibile informații despre cetățeni. Istoricul consultațiilor, diagnosticele, tratamentele, rețetele și documentele medicale sunt date cu caracter personal care necesită un nivel ridicat de protecție.
Din acest motiv, accesul la portal este descris în lege ca fiind securizat. Nu au fost prezentate încă toate detaliile privind autentificarea utilizatorilor, recuperarea conturilor sau verificarea identității pacienților.
Este posibil ca procedura să implice instrumente digitale deja utilizate de instituțiile publice sau o metodă separată de autentificare. Detaliile finale vor trebui prezentate de CNAS înainte ca platforma să fie deschisă publicului.
Securitatea nu se limitează la parola aleasă de utilizator. Sistemul trebuie să stabilească în mod clar cine poate vedea informațiile, ce acces primesc medicii, cum sunt înregistrate consultările datelor și ce se întâmplă în cazul unei tentative de acces neautorizat.
În timpul dezbaterilor din Senat au fost exprimate atât argumente în favoarea digitalizării, cât și îngrijorări legate de riscul atacurilor informatice și al expunerii datelor personale. Susținătorii proiectului au arătat că un asemenea portal poate reduce drumurile, apelurile și birocrația, dar au cerut garanții privind confidențialitatea, auditarea accesului și securitatea cibernetică.
Încrederea pacienților va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor explica aceste măsuri. Oamenii trebuie să știe cine le poate consulta istoricul medical, în ce condiții și cum pot semnala eventualele erori.
Totodată, platforma va trebui să permită corectarea informațiilor introduse greșit. Într-un sistem de asemenea amploare pot apărea date incomplete, servicii atribuite eronat sau documente care nu sunt încărcate corespunzător.
Portalul face parte din modernizarea sistemului PIAS
„e-SănătateaMea” va fi integrat în Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate, administrată de CNAS. Proiectul este legat de procesul de redimensionare, standardizare și optimizare a PIAS, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Documentele parlamentare indică data de 31 august 2026 drept termen de finalizare pentru proiectul de modernizare a infrastructurii informatice. Obiectivele includ creșterea interoperabilității, îmbunătățirea serviciilor digitale și eficientizarea proceselor administrative din sistemul asigurărilor de sănătate.
Interoperabilitatea este esențială deoarece sistemul medical utilizează în prezent mai multe componente informatice. Printre acestea se află sistemul cardului național de sănătate, sistemul de prescriere electronică și dosarul electronic al pacientului.
Noul portal ar trebui să permită comunicarea între aceste componente și să ofere pacientului o interfață mai simplă. În loc să fie nevoit să înțeleagă structura fiecărui sistem, utilizatorul ar urma să găsească informațiile relevante într-un singur cont.
Experiența platformelor medicale existente arată însă că succesul unui astfel de proiect nu depinde doar de adoptarea unei legi. Sunt necesare servere stabile, proceduri clare, personal pregătit și asistență tehnică disponibilă atât pentru pacienți, cât și pentru furnizori.
În cazul unor blocaje, spitalele trebuie să poată continua activitatea fără ca pacienții să piardă programările sau accesul la servicii. Va fi nevoie, așadar, de proceduri de rezervă și de soluții pentru perioadele în care sistemul nu funcționează.
Ce trebuie să știe pacienții înainte de lansare
Românii nu trebuie să își creeze deocamdată conturi pe site-uri neoficiale care folosesc denumirea viitoarei platforme. Informațiile privind adresa oficială, înscrierea și autentificarea vor trebui comunicate de CNAS și de instituțiile publice implicate.
Până la operaționalizarea efectivă, programările continuă să fie realizate prin metodele stabilite de fiecare spital, clinică sau cabinet.
De asemenea, nu există încă o procedură publică completă care să arate ce documente vor fi necesare pentru crearea contului sau dacă programarea va putea fi realizată și pentru copii, părinți vârstnici ori alte persoane aflate în îngrijire.
Aceste aspecte sunt importante, deoarece numeroși pacienți depind de membrii familiei pentru gestionarea consultațiilor și a documentelor medicale. Platforma ar trebui să prevadă mecanisme sigure prin care un reprezentant legal sau o persoană autorizată să poată efectua anumite operațiuni.
Calendarul legal indică utilizarea portalului de programări începând cu trimestrul al patrulea din 2026, nu neapărat lansarea completă și simultană a tuturor funcțiilor în prima zi a lunii octombrie.
Implementarea poate avea loc etapizat, pe măsură ce furnizorii sunt conectați, iar funcționalitățile sunt testate. Pacienții vor trebui să urmărească anunțurile oficiale ale CNAS și ale unităților medicale pentru a afla momentul în care programările devin disponibile în zona și specialitatea de care au nevoie.
Prin „e-SănătateaMea”, autoritățile încearcă să transforme relația dintre pacient și sistemul medical într-un proces mai simplu și mai transparent. Eficiența reală a proiectului va depinde însă de stabilitatea tehnică, actualizarea programărilor, protejarea datelor și existența unor soluții accesibile pentru oamenii care nu pot utiliza serviciile online.
